A 72-a zi de război. 223 de copii au murit în războiul din Ucraina. Un convoi umanitar se îndreaptă spre combinatul Azovstal

0

Este a 72-a zi de război în Ucraina. Va avea loc o nouă încercare de a evacua civilii din oțelăria Azovstal, ultimul bastion de rezistență ucraineană din Mariupol, unde situația este disperată. Un convoi umanitar de autobuze ale ONU și Crucii Roșii se îndreaptă către uzina asediată. Este așteptat să ajungă în oraș în această dimineață. Se crede că, pe lângă luptători, la Azovstal mai sunt aproximativ 200 de civili, inclusiv cel puțin 20 de copii. Acum două zile s-a reușit scoaterea de acolo a 156 de femei și copii, care trăiau în subteran de mai bine de două luni. Rusia anunțase trei reprize de încetare a focului pe parcursul a trei zile pentru a permite evacuările. Ieri, în prima zi, nu a respectat armistițiul promis, a spus adjunctul comandantului regimentului Azov, care apără uriașul complex siderurgic. O filmare din dronă aparent făcută ieri arată că bombardamentele grele au continuat.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

DraftUkraineCoTMay05,2022
Situația frontului din Ucraina, 6 mai. Sursă: Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW)

223 de copii au murit în războiul din Ucraina (Parchetul General)

ACTUALIZARE 11:27 223 de copii au murit până acum în războiul din Ucraina și cel puțin 408 au fost răniți, a anunțat vineri Parchetul General de la Kiev într-un comunicat.

Cifrele sunt valabile pentru data de 5 mai și nu sunt definitive, au mai precizat reprezentanții parchetului.

Cele mai multe victime în rândul copiilor au fost înregistrate în regiunea Donețk -139, regiunea Kiev – 116, regiunea Harkov – 95, regiunea Cernihiv – 68, regiunea Herson – 46, regiunea Mikolaiv – 44, regiunea Lugansk – 37, regiunea Zaporojie – 27, regiunea Sumî – 17, orașul Kiev – 16, regiunea Jîtomîr – 15.

De asemenea, bombardamentele rusești au afectat 1.607 de instituții de învățământ, dintre care 121 au fost complet distruse.

ACTUALIZARE 11.20 Germania va livra Ucrainei un număr de șapte obuziere autopropulsate, după ce Olanda a promis Kievului alte cinci astfel de piese de artilerie cu rază lungă, a declarat ministra germană a Apărării, Christine Lambrecht.

Obuzierele autopropulsate promise Ucrainei sunt tunuri de tip Howitzer modelul Panzerhaubitze 2000 și sunt considerate cele mai puternice și eficiente sisteme de artilerie aflate în prezent în dotarea armatei germane.

Un rus care a măcelărit civilii din Bucha a fost identificat

ACTUALIZARE 11.15 Un soldat rus care era în Bucha în timp ce au fost comise atrocitățile care au îngrozit o lume întreagă a lăsat în urmă un indiciu clar despre identitatea sa: a vopsit cu spray pe un perete din casa unui ucrainean contul pe care-l folosește pe Instagram.

Reporterii de la Reuters au stat mai multe săptămâni în Bucha, Ucraina, după ce forțele ruse s-au retras luna trecută din zonele din jurul Kievului. Ei au descoperit scris „Wolf_68” pe peretele unei case despre care un localnic din Bucha a spus că a fost ocupată de un grup de soldați ruși, scrie Business Insider.

Kirill Kryuchkov a fost identificat ca fiind cel care folosește acel cont pe Instagram, despre care presa a spus că l-a utilizat cu mici variații și pe alte rețele sociale.

Ucraina a impus restricții la exporturile de cereale spre România și Republica Moldova

ACTUALIZARE 11.00 Ucraina a impus restricţii temporare privind exporturile de cereale pe calea ferată spre România şi Republica Moldova, din cauza numărului mare de vagoane aflate la puncte de trecere a frontierei, a anunţat vineri firma de consultanţă APK-Infrom, transmite Reuters.

După ce porturile sale de la Marea Neagră au fost blocate de Rusia, Ucraina a fost forţată să utilizeze calea ferată drept principala rută pentru exporturile de cereale, ceea ce a condus la aglomerarea vagoanelor de cale ferată la punctele de trecere a frontierei.

Anterior, autorităţile de la Kiev au suspendat exporturile de cereale pe calea ferată spre Polonia.

Potrivit APK-Infrom, restricţiile cu privire la exporturile de cereale pe calea ferată spre România au început în data de 4 mai, iar din data de 5 mai au fost introduse restricţii şi spre Republica Moldova precum şi spre porturile ucrainene de la Dunăre.

Ucrainenii se aşteaptă la o debarcare a trupelor ruse în zona Odesei

ACTUALIZARE 10.32 Armata ucraineană consideră că în continuare este posibilă o debarcare a trupelor ruse pe coasta de nord-vest a Mării Negre în zona oraşului-port Odesa.

Potrivit unui comunicat al Comandamentului operativ ‘Sud’, drone de recunoaştere şi de atac ruseşti survolează din ce în ce mai frecvent această regiune.

În plus, marina rusă continuă să aibă o prezenţă puternică în largul coastelor aflate sub control ucrainean.

Ungaria nu susține noile sancțiuni UE împotriva Rusiei

ACTUALIZARE 10.10 Ungaria nu poate susține noul pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei în forma sa actuală – care include un embargo asupra importurilor de țiței – a declarat vineri Viktor Orban, premierul de la Budapesta, la un post de radio, potrivit Reuters.

Viktor Orban a spus că propunerea actuală a Comisiei Europene ar avea efectul unei „bombe atomice” asupra economiei Ungariei, potrivit sursei citate.

Premierul ungar a adăugat că Ungaria este gata să negocieze o nouă propunere, dacă aceasta ar fi în acord cu interesele Ungariei.

UE vrea să o sancționeze pe Alina Kabaeva, presupusa iubită a lui Vladimir Putin

ACTUALIZARE 10.00 UE plănuiește sancționarea fostei gimnaste olimpice Alina Kabaeva, despre care se crede că este iubita lui Vladimir Putin, pentru rolul său în „propaganda” Kremlinului și pentru legăturile sale cu președintele rus, potrivit unui document citat de The Guardian.

Alina Kabaeva, fosta gimnastă în vârstă de 38 de ani, se află pe noua listă de personalități vizate de interdicția de călătorie în UE, dar și de înghețarea activelor, în cadrul celui de-al șaselea pachet de sancțiuni ale UE, care urmează să fie aprobat de statele membre UE.

Potrivit Bloomberg, care a scris prima dată despre apariția presupui iubite a președintelui rus pe „lista neagră”, documentul privind sancțiunile o descrie pe Kabaeva ca fiind „strâns asociată cu președintele Vladimir Putin”.

Se presupune că Alina Kabaeva este de mulți ani partenera de viață a președintelui Vladimir Putin și a născut mai mulți copii ai liderului rus, inclusiv o gemeni. Putin, în vârstă de 69 de ani, este cunoscut pentru secretomanie în ceea ce privește relațiile personale și chiar numărul copiilor săi și nu a confirmat niciodată relația cu Kabaeva.

În 2008 au apărut primele zvonuri despre o posibilă relație dintre cei doi, într-un reportaj publicat de ziarul rus Moskovsky Korrespondent. Ziarul a fost închis după câteva zile, după ce a scris că Putin plănuia să divorțeze pentru gimnastă de soția lui de atunci, Liudmila Putina.

Odată supranumită „cea mai flexibilă femeie a Rusiei”, Kabaeva a câștigat două medalii olimpice, 14 medalii la Campionatul Mondial și 21 de medalii la Campionatul European.

Kabaeva a devenit de câțiva ani membru pro-Kremlin al parlamentului rus. În 2014, ea a fost numită în consiliul de administrație al National Media Group, companie deținută de stat, cu un salariu de 10,5 milioane de dolari pe an, potrivit Page Six.

Rușii au devastat 400 de spitale și centre medicale, spune Zelenski

ACTUALIZARE 9.25 Invazia Rusiei în Ucraina a dus la devastarea a sute de spitale și a altor instituții medicale și i-a lăsat pe medici fără medicamente pentru combaterea cancerului sau fără posibilitatea de a efectua intervenții chirurgicale, a declarat președintele Volodymyr Zelenski, citat de Reuters.

Zelenski a spus că multe zone din estul și sudul Ucrainei, principalele câmpuri de luptă, nu aveau nici măcar antibiotice de bază.

“Dacă luăm în considerare doar infrastructura medicală, începând de astăzi, trupele rusești au distrus sau au deteriorat aproape 400 de instituții de sănătate: spitale, maternități, ambulatorii”, a declarat Zelenskiy într-un discurs video pentru un grup medical de caritate.

În zonele ocupate de forțele rusești, situația este catastrofală, a spus el.

“Acest lucru echivalează cu o lipsă totală de medicamente pentru pacienții cu cancer. Înseamnă dificultăți extreme sau o lipsă completă de insulină pentru diabet. Este imposibil să se efectueze intervenții chirurgicale. Înseamnă chiar, pur și simplu, lipsa antibioticelor”, a adăugat președintele Ucrainei.

Rușii vor să cucerească Azovstalul până pe 9 mai (Ministerul britanic al Apărării)

ACTUALIZARE 9.00 Asaltul continuu asupra Azovstalului indică dorința lui Vladimir Putin de a marca un succes simbolic în Ucraina de 9 mai, Ziua Victoriei, afirmă serviciile de informații ale Ministerului britanic al Apărării.

„Forțele ruse din Mariupol au continuat asaltul asupra combinatului Azovstal pentru a doua zi consecutiv, în ciuda declarațiilor Rusiei care pretinde că încearcă doar să blocheze zona. Eforturile de a obține controlul asupra Azovstalului și de a încheia capturarea Mariupolului au probabil legătură cu apropierea manifestațiilor de 9 mai, Ziua Victoriei, și dorința lui Putin a marca un succes simbolic în Ucraina. Acest efort are un cost în oameni, echipamente și muniții pentru Rusia.

În timp ce ucrainenii continuă să reziste la Azovstal, pierderile Rusiei vor continua să crească și să zădărnicească planurile operaționale în sudul Donbasului”, se arată în evaluarea de vineri dimineață a serviciilor de informații ale Ministerului britanic al Apărării.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Jill Biden vine azi în România

ACTUALIZARE 8.55 Jill Biden vine astăzi în Romania. Prima doamnă a Statelor Unite va ajunge după-amiază la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, unde se va întâlni cu militarii americani, după care se va deplasa la București.

Jill Biden se va întâlni sâmbătă cu reprezentanți ai Guvernului României și ai ambasadei SUA, precum și cu cei implicați în acțiunile de ajutorare a refugiaților. Din România, soția președintului american va pleca în vizită, la Bratislava, în Slovacia.

„În drum spre România și Slovacia pentru a petrece Ziua Mamei cu mame și copii ucraineni care au fost forțați să plece de acasă din cauza războiului lui Putin. De asemenea, voi vizita trupele americane și-mi voi exprima recunoștința pentru ajutorul oferit țărilor vecine și organizațiilor umanitare”, a scris Jill Biden pe Twitter.

Pe de altă parte, fiica cuplului Biden, Ashley Biden, nu va mai veni în Europa, pentru că a avut contact apropiat” cu o persoană testată pozitivă la COVID-19, a anunțat Casa Albă.

Ashley Biden, în vârstă de 40 ani, a fost testată negativ la COVID-19, a precizat Casa Albă, potrivit Agerpres.
„Cu toate acestea, la recomandarea medicului său și dintr-un exces de precauție, ea nu va călători cu mama în Europa”, potrivit comunicatului.

Vizita lui Jill Biden este cea mai recentă manifestare de sprijin din partea unor oficiali importanți ai SUA pentru Ucraina și țările vecine care ajută refugiații ucraineni.

Programul vizitei lui Jill Biden în Europa

  • Vineri, 6 mai – Jill Biden va vizita baza de la Mihail Kogălniceanu, unde se va întâlni cu membrii serviciului militar din Statele Unite. Seara, ea va pleca în București.
  • Sâmbătă, 7 mai – Prima Doamnă se va întâlni cu membrii Guvernului României, personalul ambasadei SUA, lucrătorii implicați în acțiuni de ajutor umanitar, precum și profesorii care îi ajută pe copiii ucraineni refugiați să se integreze într-un mediu școlar stabil și sigur. Ea va pleca apoi la Bratislava, Slovacia, unde se va întâlni cu personalul ambasadei SUA.
  • Duminică, 8 mai – Jill Biden va călători în Kosice și Vysne Nemecke, Slovacia pentru a se întâlni cu refugiații, lucrătorii implicați în acțiuni de ajutor umanitar și cu slovacii care sprijină familiile care au căutat refugiu în timpul acestei crize.
  • Luni, 9 mai – Jill Biden se va întâlni cu membrii Guvernului Slovaciei înainte de a pleca în Statele Unite.

Pentagonul neagă că a ajutat Ucraina să ucidă generali ruși

ACTUALIZARE 8.45 Departamentul american al Apărării a respins informațiile apărute în cotidianul american New York Times, potrivit cărora SUA au furnizat informații care să permită forţelor ucrainene să țintească ofiţeri ruşi cu grad înalt pe câmpul de luptă.

Este adevărat că Statele Unite transmit Kievului elemente de informaţii „pentru a-i ajuta pe ucraineni să-şi apere ţara”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Dar, a adăugat el, „nu oferim informaţii despre locul în care se află înalţi comandanţi militari pe câmpul de luptă şi nici nu participăm la deciziile de ţintire luate de armata ucraineană”, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Informaţii comunicate de Statele Unite au ajutat Ucraina să scufunde crucişătorul rusesc Moskva, a afirmat joi, pe de altă parte, canalul american NBC. Potrivit unor responsabili anonimi citaţi de canal, forţele ucrainene le-au cerut americanilor informaţii referitoare la o navă aflată în Marea Neagră. Americanii ar fi identificat atunci bastimentul drept Moskva şi ar fi precizat poziţia sa.

Contrar afirmaţiilor Pentagonului, New York Times a afirmat miercuri, citând surse anonime din cadrul serviciilor americane, că informaţiile furnizate de Statele Unite armatei ucrainene au permis ţintirea mai multor generali ruşi în apropierea liniei frontului.

Citând mai mulţi înalţi responsabili americani, NYT a relatat că dintre cei peste zece generali ruşi ucişi de forţele ucrainene, „mulţi” au fost ţintiţi cu ajutorul serviciilor americane de informaţii.

Consiliul Naţional de Securitate al SUA (NSC) a calificat deja „iresponsabilă” afirmaţia conform căreia Statele Unite ajută Ucraina să ucidă generali ruşi.

„Statele Unite furnizează informaţii despre câmpul de luptă pentru a-i ajuta pe ucraineni să-şi apere ţara”, a declarat pentru AFP într-un e-mail purtătoarea de cuvânt a NSC, Adrienne Watson. „Nu furnizăm informaţii cu intenţia de a ucide generali ruşi”, a subliniat ea.

Eforturile de informaţii ale Washingtonului pentru a ajuta Ucraina s-au „concentrat pe determinarea locaţiei şi a altor detalii despre cartierele generale mobile ale armatei ruse, care se deplasează regulat”, a scris New York Times.

Pentagonul a comunicat oficial luni că şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, se aflase timp „de câteva zile” săptămâna trecută pe frontul din regiunea Donbas, în estul Ucrainei, sugerând astfel că cei mai înalţi responsabili ai armatei ruse se află practic foarte aproape de luptele din teren.

Dar Pentagonul nu a confirmat zvonurile privind rănirea generalului Valeri Gherasimov, mai scrie AFP.

Mărturia cutremurătoare a unui bărbat din Bucha: Am venit să-mi recuperez fiul. A stat mort în mașină 14 zile, l-au mâncat animalele

ACTUALIZARE 8.40 Rudele oamenilor uciși în suburbia Bucha din Kiev încearcă să identifice și să recupereze cadavrele acestora. Ucraina spune că peste 1.000 de trupuri fără viață au fost descoperite în oraș sau în împrejurimi de când soldații lui Vladimir Putin s-au retras în aprilie. Foarte multe dintre victime aveau semne de tortură.

În Bucha, oamenii încearcă să recupereze cadavrele rudelor. Hryhoriy Ruchkovskiy și-a pierdut fiul în războiul din Ucraina.

Hrihori Rucikovskitatăl unei victime din Bucha: Am venit aici să recuperez trupul fiului meu. A fost împușcat pe 3 martie. Mașina lui a luat foc și a ars înăuntru. Am aflat despre tragedie pe 17 martie. De pe 3, până pe 17 martie, câinii și pisicile au ros… Nici nu știu. Plâng acum, dar mă calmez imediat. Pleca din Bucha cu mașina împreună cu soția. Au început împușcăturile, erau și tancuri. A fost lovit mai întâi în gât, apoi în inima. Soția lui a deschis ușa și a sărit. Mașina a luat foc.

Citește continuarea AICI

Citește și: VIDEO Cuvintele unui copil din Mariupol scrise într-un jurnal de război: „Mama are carnea ruptă și o gaură în picior. Bunicul a murit”

„Babușka Z”. Cum a ajuns o bătrânică din Ucraina un simbol pentru războiul lui Putin

ACTUALIZARE 8.25 O femeie ucraineană în vârstă a devenit un simbol al sprijinului pentru invadarea Ucrainei de către Rusia, după ce bătrânica i-a întâmpinat din greșeală pe soldații ucraineni cu un steag sovietic. Rușii s-au folosit de imaginile cu aceasta pentru a o transforma într-un simbol pro-război, scrie The Moscow Times.

La începutul lunii aprilie, un videoclip care arată o bătrână salutând soldații ucraineni cu un steag sovietic roșu a devenit viral. Imagini cu „Babușka Z” au împânzit internetul în Rusia, în timp ce picturi stradale cu aceasta au fost desenate în întreaga țară.

Deși soldații purtau steaguri ucrainene pe mânecile uniformei, pensionara i-a confundat cu trupe rusești, spunându-le soldaților că ea și soțul ei „au așteptat, s-au rugat pentru ei, pentru Putin și pentru toți oamenii”. 

Soldații i-au luat bannerul bătrânei când au început să-i înmâneze mâncarea. Dar când pensionara a văzut că trupele au pus steagul pe pământ, a dat mâncarea înapoi. 

Ea le-a spus soldaților că părinții ei au luptat pentru steagul sovietic în al Doilea Război Mondial și că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a provocat invazia Rusiei pentru că „nu a găsit un punct comun cu Putin”.

Nostalgia pentru victoria sovietică în al Doilea Război Mondial, combinată cu afirmațiile Kremlinului că populația rusofonă a Ucrainei a fost persecutată de guvern, au transformat-o rapid pe bunica ucraineană într-un simbol pentru rușii care susțin invazia lui Putin.

Povestea ei a fost preluată rapid de presa de stat rusă, care a lăudat curajul și rezistența bunicii. Reacția ei a fost folosită ca dovadă că invazia Ucrainei de către Rusia s-ar bucura de sprijinul localnicilor, care vedeau trupele rusești drept „eliberatori”. 

Citește continuarea AICI

Moskva, scufundată cu ajutorul informațiilor SUA

ACTUALIZARE 8.15 Informațiile furnizate de Statele Unite au ajutat Ucraina să scufunde nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră – spun oficiali de peste Ocean, care subliniază însă că SUA nu au fost implicate în decizia forțelor armate ucrainene de a lovi crucișătorul Moskva.

Crucișătorul Moskva s-a scufundat pe 14 aprilie, după ce a fost lovită de două rachete ucrainene – un eșec militar de răsunet, pe care Rusia nu îl recunoaște. Cauza oficială a pierderii navei este un incendiu la bord.

Potrivit unor surse familiare cu evenimentele, forţele ucrainene le-au cerut americanilor informaţii referitoare la o navă aflată în Marea Neagră, scrie CNN. Americanii ar fi identificat atunci bastimentul drept Moskva şi ar fi precizat poziţia sa. Nu este clar dacă SUA știau că Ucraina va lovi nava, SUA nefiind implicate în această decizie, au subliniat sursele. 

Episodul, raportat pentru prima dată de NBC News, reflectă poziția din ce în ce mai clară a administrației Biden atunci când vine vorba de împărtășirea informațiilor cu Ucraina, parte a unei schimbări mai ample de politică, pentru a ajuta Ucraina să învingă Rusia pe câmpul de luptă. Există însăi limite clare pentru informațiile împărtășite de SUA, au declarat mai multe surse pentru CNN. 

De exemplu, SUA au refuzat până acum să ofere informații Ucrainei despre potențiale ținte din interiorul Rusiei. Și în timp ce informațiile pe care SUA le împărtășesc despre mișcările de trupe rusești în interiorul Ucrainei pot include detalii precum vehicule și tipuri de personal într-o anumită locație, SUA nu au furnizat Ucrainei informații despre locația anumitor lideri militari ruși, au spus oficialii.  

Departamentul american al Apărării a negat joi furnizarea de informaţii care le-au permis forţelor ucrainene să vizeze ofiţeri ruşi cu grad înalt în apropierea frontului, după cum a raportat New York Times.

Este adevărat că Statele Unite transmit Kievului elemente de informaţii “pentru a-i ajuta pe ucraineni să-şi apere ţara”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Dar, a adăugat el, “nu oferim informaţii despre locul în care se află înalţi comandanţi militari pe câmpul de luptă şi nici nu participăm la deciziile de ţintire luate de armata ucraineană”.

Politico: Cei 12 germani care au fost jucați pe degete de Putin

ACTUALIZARE 8.00 Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a aruncat în aer relația Germaniei cu regimul de la Moscova, iar Berlinul se vede acum trecând printr-un proces dureros de introspecție, îndoială de sine și recriminare, scrie Politico. După ani de zile în care germanii au susținut că un pic de „politică răsăriteană” (Ostpolitik) ar fi tot ce este nevoie pentru a ține Rusia în frâu, elita politică, academică și jurnalistică din Germania are o nouă dilemă: Cum au putut să se înșele atât de tare în privința Rusiei?

Aproape niciodată în istorie nu s-a mai întâmplat ca încrederea unei țări în propriile forțe și imaginea ei despre locul pe care îl ocupă în lume să fie atât de zdruncinate peste noapte, scrie Politico.

Cancelarul Olaf Scholz, un socialist democrat care a preluat conducerea țării după plecare Angelei Merkel în decembrie, a anunțat o schimbare de 180 de grade a politicii de apărare a Germaniei imediat după ce Rusia a invadat Ucraina.

Supranumit Zeitenwende („schimbare istorică”), planul include angajamentul de a aloca 100 de miliarde de euro pentru apărare în cât mai scurt timp.

Doar câteva săptămâni mai târziu, panica instaurată în rândul oficialilor de la Berlin în privința acțiunilor lui Vladimir Putin a lăsat loc unei atitudini mai sfidătoare față de aliații săi care cer Germaniei să accelereze aprovizionarea Ucrainei cu arme mai serioase decât rachetele din era sovietică pe care le-a trimis până acum.

Această încăpățânare amintește de faptul că relația Germaniei cu Rusia nu a fost clădită peste noapte. Procesul a durat ani de zile, iar la final toată țara a devenit complice, scrie Politico.

Citește continuarea AICI

Un convoi umanitar se îndreaptă spre Azovstal

ACTUALIZARE 7.50 “Un convoi umanitar se îndreaptă spre Azovstal și sperăm să ajungă până mâine dimineață (vineri – n.r.), sperăm să-i preia pe acei civili care au rămas în acel iad  și să-i ducă înapoi în siguranță”, a declarat șeful umanitar al ONU, Martin Griffiths.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a descris zona de război din Mariupol ca fiind “infernală”. 

ONU și Comitetul Internațional al Crucii Roșii au ajutat până acum aproape 500 de civili să fugă din zona combinatului siderurgic din orașul-port din sud, în timpul a două operațiuni din ultima săptămână.

Volodimir Zelenski: Bombardamentele continuă la Azovstal

ACTUALIZARE 7.30 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că bombardarea combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol “nu se oprește”, chiar dacă “civilii trebuie să fie scoși”. 

“Femei, mulți copii sunt încă acolo. Închipuiți-vă doar – mai mult de două luni de bombardamente constante, bombardamente, moarte constantă în jur”, a spus el în timpul discursului său de joi noaptea. 

Autoritățile ucrainene “fac totul pentru a găsi o soluție de salvare a eroilor noștri militari” care apără pe Mariupol, a adăugat Zelensky.  “Au mulți răniți, dar nu renunță. Încercăm să găsim soluții pentru a-i găsi în  siguranță pe acești oameni”, a spus președintele ucrainean.

Duminică, peste 100 de civili au fost evacuați din oțelăria Azovstal unde și-au petrecut două luni adăpostindu-se în subteran de atacurile rusești.

Nu este clar câți civili sunt blocați acolo, potrivit unui purtător de cuvânt al secretarului general al Națiunilor Unite, Stephane Dujarric.

ONU şi mai multe ţări fac apel la încetarea războiului în Ucraina

ACTUALIZARE 7.20 “Invazia Ucrainei de către Rusia este o încălcare a integrităţii sale teritoriale şi a Cartei Naţiunilor Unite”, a repetat secretarul general al Organizaţiei, Antonio Guterres, în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate organizată de Washington.

“Aceasta trebuie să înceteze pentru binele poporului ucrainean, al poporului rus şi al întregii lumi”, a adăugat el.

Majoritatea membrilor Consiliului de Securitate, printre care China, Statele Unite, Irlanda, Franţa sau Mexic, au cerut “încetarea războiului”.

“Numai dialogul şi negocierea vor pune capăt luptelor”, a rezumat ambasadorul chinez Zhang Jun, criticând trimiterea de arme în Ucraina, în timp ce omologul său kenyan, Martin Kimani, a cerut o “mediere” a lui Antonio Guterres.

“Ar trebui profitat de orice ocazie pentru a ajunge la pace”, a declarat ambasadorul ucrainean Serghei Kisliţa.

Potrivit unor diplomaţi, Norvegia şi Mexicul, membri nepermanenţi, au supus un text partenerilor lor, exprimând “un sprijin puternic pentru oferta de bune oficii a secretarului general în căutarea unei soluţii paşnice”.

Adoptarea acestei declaraţii – care ar fi prima manifestare de unitate a Consiliului de la invazia din 24 februarie – rămâne incertă. “Avem timp”, a declarat ambasadorul adjunct al Rusiei, Dmitri Polianski, întrebat dacă Moscova ar putea să o aprobe. 

 

Editor : G.M.