Clădirile viitorului gândesc, respiră, se răcesc sau se încălzesc singure, în funcție de anotimp, și sunt, mai ales, prietenoase cu mediul. Nu poluează și nici nu risipesc energia și apa. Nici măcar apa de ploaie, care este colectată și folosită menajer. Își produc singure energia electrică, iar pereții clasici sunt înlocuiți cu geamuri care izolează nu doar fonic, ci și termic.
O astfel de clădire există acum și în România. Inițiativa vine în condițiile în care sectorul construcțiilor este responsabil de 42% din consumul final de energie și de 35% din volumul total de emisii de dioxid de carbon eliberate în atmosferă.
Așa se face că nevoia de a construi cât mai prietenos cu natura este o tendință tot mai răspândită la nivel global.
„Este o tendință absolut normală în acest context contemporan, în care ideea de a păstra resurse pentru generația care vine este din ce în ce mai pregnantă, mai ales că arhitectura este una dintre cele mai mari consumatoare de resurse, fie ca e vorba de resursele necesare de construire a clădirilor, fie ca este vorba despre cele necesare întreținierii acestora”, spune Lorin Niculae, conferențiar la Universitatea de Arhitectura și Urbanism București.
În România, acest concept a pătruns în urmă cu doar câțiva ani, și nu pentru că țara noastră stă mai bine decât altele la capitolul poluare. Majoritatea dezvoltatorilor imobiliari își doresc investiții cu profit maxim, imediat. Așa se face că soluțiile sustenabile sunt mai mult de nișă. Este vorba de investiții pe termen lung, dar care își scot banii abia în timp.
Banii investiți pot fi recuperați concret prin facturile mici care vin la utilități.
„Dacă într-o clădire standard, să spunem, cu o utilizare eficientă poți să ajungi între 25-30 de cenți pe metru pătrat pe media anuală cu factura de utilități, într-o clădire cu o certificare BREEAM de very good, ajungem chiar și la 10 cenți pe metrul pătrat. Deci, este de trei ori mai puțin decât într-o clădire veche sau construită cu tehnologiile de acum 10-15 ani”, spune Ana Dumitrache, dezvoltator.
În țări precum cele nordice, autoritățile încurajează dezvoltatorii să construiască clădiri verzi, oferindu-le diverse facilități, inclusiv fiscale.
„Deși există această reglementare care apare în orice certificat de urbanism, în care se specifică că orice clădire care se construieste trebuie să fie una verde, lucru acesta nu se aplică din cauza multor factori, unul dintre ei fiind chiar lipsa de expertiză la nivel național cu privire la ce înseamna o clădire cu aproape 0 la consumul energetic, care sunt tehnologiile care se aplică, care sunt îndrumarele de alegere a materialelor și a tehnologiilor care să te ducă spre un astfel de rezultat”, arată Lorin Niculae.
Deși eficientizarea consumului de resurse este o necesitate atunci când vine vorba despre construcții, la noi în țară există doar câteva sute de clădiri certificate ca fiind sustenabile.
