Comisiei de la Veneția i s-a cerut o opinie oficială cu privire la așa numitul amendament Fritz în urma căruia primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și-a pierdut funcția de edil pentru unele actele pe care le-a semnat încălcând legea.
Președintele Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Gunn Marit Helgesen, la solicitarea a doi membri ai Parlamentului României, a trimis o interpelare oficială către Comisia de la Veneția, căreia îi cere să ofere un punct de vedere privind Legea adoptată în Parlamentul României.
În solicitarea trimisă către Comisia de Veneția, Helgesen cere expres: „aș dori să solicit în mod oficial un aviz al Comisiei de la Veneția cu privire la compatibilitatea dispozițiilor tranzitorii ale Legii nr. 180/2026, în special a efectului lor retroactiv, cu standardele europene și internaționale aplicabile.”
Redăm mai jos întreaga sesizare făcută la cererea celor doi deputați din Parlamentul României:
„Stimate domnule președinte,
Aș dori să vă informez că doi membri ai ambelor camere ale Parlamentului României mi-au adus la cunoștință existența unor dispoziții legislative tranzitorii îngrijorătoare în România.
Conform informațiilor furnizate, aceste dispoziții pun capăt ex lege mandatelor elective locale exercitate în prezent, cu efect retroactiv, în mod automat și fără nicio evaluare individualizată. Mandatele în cauză urmează să se stingă la expirarea unui termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, adică la data de 30 septembrie 2026 sau în jurul acestei date.
Prin urmare, chestiunea este deosebit de urgentă, întrucât punerea în aplicare a acestor dispoziții poate duce la încetarea prematură a mandatelor elective locale și poate avea un impact direct asupra continuității reprezentării democratice locale și asupra stabilității autonomiei locale în România.
Congresul rămâne profund angajat în consolidarea democrației locale în statele membre ale Consiliului Europei, inclusiv prin monitorizarea periodică a punerii în aplicare a Cartei europene a autonomiei locale și prin observarea alegerilor locale și regionale. În acest sens, Congresul a dezvoltat un dialog politic fructuos cu autoritățile române, în vederea asigurării punerii în aplicare a recomandărilor sale.
În acest context, în conformitate cu Rezoluția (2002)3 de adoptare a Statutului revizuit al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept și în numele Congresului, aș dori să solicit în mod oficial un aviz al Comisiei de la Veneția cu privire la compatibilitatea dispozițiilor tranzitorii ale Legii nr. 180/2026, în special a efectului lor retroactiv, cu standardele europene și internaționale aplicabile.
Cu respect,
Gunn Marit Helgesen”.
Recomandările Comsiei de la Veneția nu sunt obligatorii
În conformitate cu reglementările sale interne, scopul Comisiei Europene pentru democraţie prin drept este de a emite avize atât din proprie iniţiativă, precum şi (de cele mai dese ori) la solicitarea instituţiilor autorizate (să solicite astfel de avize) ale statului. Recomandările Comisiei de la Veneţia pot fi emise sub formă de studii, rapoarte amicus curiae, rapoarte şi îndrumări practice pentru avizele sale emise anterior.
Recomandările Comisiei au caracter de „soft law”, adică instrumente juridice fără caracter obligatoriu, însă în dreptul internaţional contemporan se atestă o tendinţă de a completa sau de a înlocui legislaţia tradiţională „hard law” (adică legislaţia tradiţională obligatorie) cu norme de soft law (adică cu norme juridice aparent non-obligatorii).
Prin urmare, articolul are drept scop analiza ştiinţifică a modului în care Republica Moldova înţelege caracterul juridic al recomandărilor Comisiei de la Veneţia, se arată în literatura de specialitate.
Comisia Europeană, sesizată anterior
Amintim, Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de a şasea şi ultima cerere de plată, care nu a fost încă depusă de autorităţile române, precizează Comisia Europeană într-un răspuns pentru Agerpres, precizând că serviciile CE sunt angajate cu acestea în discuţii tehnice care susţin implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026.
Preşedintele grupului PPE, Manfred Weber, şi lidera grupului Renew Europe, Valérie Hayer, îi atrag atenţia în scrisoare şefei executivului UE „asupra preocupării grave pentru respectarea statului de drept în România şi a riscului ca plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) să contribuie neintenţionat la subminarea democraţiei româneşti” şi solicită „atenţia şi acţiunea urgentă a Comisiei”.
Ce spunea CCR
Curtea Constituţională menţionează faptul că legea criticată nu reglementează un cumul de răspunderi sau sancţiuni „care s-ar autoexclude reciproc”, ci o singură formă de răspundere cu sancţiuni bine definite din punct de vedere juridic, menite să protejeze integritatea funcţiei, fără să fie încălcat art.1 alin.(5) din Constituţie. Curtea reţine că, după intrarea în vigoare a Constituţiei din anul 1991, neretroactivitatea legii a devenit un principiu constituţional şi deci nici legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui.
„Deci, chiar şi în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situaţii nedrepte, el nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicţie cu acest principiu constituţional”, se arată în motivarea deciziei.
Potrivit judecătorilor CCR, norma tranzitorie nu introduce o nouă sancţiune personală pentru o faptă din trecut, ci încheie o funcţie sau un mandat a cărui integritate a fost afectată. CCR notează că se impune luarea în considerare a efectelor viitoare „ale situaţiei juridice născute anterior intrării în vigoare a noii legi în materia integrităţii publice ca fiind o situaţie în curs, căreia i se aplică prevederile legii noi”.
PSD acuza USR de trădare națională
Reprezentanții social-democraților au transmis, după sesizarea depusă la CE de către URS: „Încercarea USR de a dezinforma Parlamentul European și Comisia Europeană pentru a interveni cu rezoluții și sancțiuni împotriva României reprezintă un act iresponsabil de trădare națională!
Cei de la USR solicită oficialilor europeni să pedepsească România, în favoarea președintelui lor de partid, omițând să precizeze că acesta este un condamnat definitiv pentru conflict de interese!
Este o campanie antinațională, dar și antieuropeană, pentru că acționează în totală contradicție cu standardele de integritate recomandate României chiar de către Comisia Europeană! Cazul condamnatului Fritz întrunește toate vulnerabilitățile de integritate pe care Comisia Europeană le semnala României în analizele anticorupție și în rapoartele anuale din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare:
În Raportul anticorupție al UE privind România din 2014, Comisia Europeană sublinia că „odată definitive, deciziile de conflict de interese trebuie să ducă la încetarea mandatului funcționarului ales”. Condamnatul Fritz și prefectul USR de Timiș au ignorat fără rușine acest principiu statuat de Comisia Europeană, dar și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție din România!
În Raportul MCV din 2015, Comisia Europeană recomanda României „să adopte legi stricte în materie de integritate” în cazul aleșilor locali, „având în vedere rolul-cheie jucat de aceștia în cadrul procedurilor de achiziții publice”. În mod evident, amenda simbolică aplicată de prefectul USR condamnatului Fritz este pe contrasens cu recomandarea Comisiei Europene, dar și cu deciziile ÎCCJ”.