RecordNews

Elev de 13 ani, fotografiat cu un cuțit în sala de clasă, la un liceu din Timișoara. Poliția a deschis o anchetă

Un elev de 13 ani de la Liceul Nikolaus Lenau din Timișoara a apărut într-o fotografie distribuită pe o rețea socială în timp ce ținea un cuțit într-o sală de clasă. Polițiștii au început verificările, au discutat cu elevul și cu tatăl acestuia, iar la școală au ajuns și reprezentanți ai Protecției Copilului. Psihologul Gabriela Groza atrage atenția că gestul nu indică automat o intenție agresivă, dar trebuie tratat cu seriozitate.

„La data de 22 octombrie 2026, poliţiştii Secţiei 1 Timişoara au fost sesizaţi de către reprezentanţii unei unităţi de învăţământ din municipiul Timişoara cu privire la apariţia, în mediul online, a unei fotografii în care un elev de 13 ani ar fi fost surprins într-o sală de clasă, având în mână un obiect tăietor-înţepător. Din primele verificări efectuate, a reieşit faptul că fotografia ar fi fost realizată în cursul zilei de 21 octombrie 2026 şi ar fi fost distribuită pe o platformă de socializare”, a transmis IPJ Timiş.

 

La momentul sesizării, în incinta şcolii se aflau deja poliţişti din cadrul Biroului Siguranţă Şcolară şi poliţistul de proximitate responsabil de unitatea respectivă, care desfăşurau activităţi cu caracter preventiv, în scopul creşterii gradului de siguranţă în mediul şcolar.

 

„În urma sesizării, poliţiştii au demarat verificări, în colaborare cu reprezentanţii conducerii unităţii de învăţământ, fiind identificată sala de clasă în care ar fi fost realizată fotografia, precum şi elevul în cauză, în vârstă de 13 ani. Totodată, au fost purtate discuţii cu elevi şi reprezentanţi ai conducerii unităţii de învăţământ, fiind efectuate verificări inclusiv cu privire la împrejurările în care a fost realizată fotografia şi la distribuirea acesteia în mediul online”, a mai precizat IPJ Timiş.

 

De asemenea, a fost contactat tatăl băiatului, care s-a prezentat la şcoală şi a purtat discuţii cu poliţistul de proximitate, în prezenţa reprezentanţilor conducerii şcolii. Acesta a precizat că nu ar avea cunoştinţă ca fiul său să deţină un astfel de obiect, exprimându-şi regretul cu privire la situaţia creată.

 

La faţa locului au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş.

Psiholog: Copilul ar putea încerca să atragă atenția

Gabriela Groza, avocat și psiholog expert judiciar, spune că gestul elevului poate avea mai multe explicații și că nu trebuie presupus automat că acesta a avut intenția de a agresa pe cineva.

„Având în vedere antecedentele acestei săptămâni, poate că majoritatea oamenilor se gândesc la o posibilă intenție agresivă, dar aceasta nu este neapărat cea mai probabilă explicație. La această vârstă pot exista și acte de bravură, gesturi prin care copiii se fotografiază cu astfel de obiecte pentru a obține reacții în mediul online sau în grupul lor social”, a explicat Gabriela Groza.

Psihologul subliniază însă că o asemenea posibilitate nu înseamnă că incidentul trebuie tratat cu superficialitate. Școala și specialiștii trebuie să intervină pentru ca elevul să înțeleagă pericolele unui astfel de comportament și pentru a preveni imitarea lui de către alți copii.

„Nu putem presupune din prima că avea neapărat o intenție agresivă”, a precizat aceasta.

Potrivit Gabrielei Groza, faptul că elevul a fotografiat obiectul și a publicat imaginea pe o rețea socială poate indica dorința de a obține atenție și reacții din partea colegilor. Modul în care aceștia îl percep depinde însă și de comportamentul său anterior.

Dacă băiatul este considerat o persoană agresivă, fotografia ar putea provoca teamă. Dacă este cunoscut pentru glume și gesturi menite să atragă atenția, colegii ar putea interpreta situația diferit. Cu toate acestea, în contextul incidentelor recente din școli, un asemenea gest îi poate speria pe unii dintre elevi.

Psihologul atrage atenția că nu se știe încă dacă băiatul le-a arătat efectiv cuțitul colegilor sau dacă obiectul a fost folosit doar pentru realizarea fotografiei publicate ulterior pe rețelele sociale.

Ce înseamnă discernământul în cazul minorilor implicați în infracțiuni

Discuția despre siguranța în școli vine în contextul unui incident violent petrecut la un liceu din Pitești, în care au fost răniți mai mulți copii, iar adolescentul de 15 ani implicat urma să fie supus unei expertize medico-legale psihiatrice pentru a se stabili dacă avea discernământ la momentul comiterii faptelor.

Gabriela Groza a explicat că, în cazul minorilor cu vârste între 14 și 16 ani care comit infracțiuni, expertiza medico-legală psihiatrică este obligatorie, potrivit legislației penale.

„Ceea ce s-a întâmplat era ceea ce trebuia să se întâmple. Codul penal și Codul de procedură penală impun anumite reguli. În cazul minorilor între 14 și 16 ani este obligatorie expertizarea medico-legală psihiatrică”, a declarat aceasta.

Evaluarea este realizată de o comisie de specialiști din cadrul institutelor de medicină legală, din care face parte și un medic psihiatru. Scopul este de a stabili dacă minorul avea sau nu discernământ în momentul comiterii faptei.

Psihologul a explicat că, în limbajul obișnuit, discernământul poate fi asociat cu nivelul de dezvoltare cognitivă, socială și morală a copilului și cu capacitatea acestuia de a înțelege consecințele propriilor acțiuni. Expertiza medico-legală psihiatrică are însă un obiectiv mai precis.

„Ceea ce măsoară concret cei de la Institutul de Medicină Legală în aceste expertize este dacă persoana evaluată are sau nu un diagnostic psihiatric care i-ar putea afecta discernământul. Acest lucru este foarte diferit de evaluarea dezvoltării umane”, a explicat Gabriela Groza.

Citește și: Procurorul general cere măsuri urgente după atacurile din școli: „Semnalele de alarmă nu trebuie ignorate până se produc tragedii”

Aceasta a subliniat că expertiza nu stabilește, în sens larg, cât de matur este un adolescent sau cât de bine înțelege implicațiile morale și sociale ale comportamentului său.

De asemenea, faptul că un minor afirmă că a acționat din impuls sau că nu și-a dat seama ce urma să se întâmple nu înseamnă, în sine, că nu avea discernământ.

„Poziția «Nu mi-am dat seama» nu duce automat la înlăturarea răspunderii penale”, a precizat psihologul.

Editor : C.A.

Exit mobile version