A fost alertă de atac aerian în Ucraina, inclusiv la Kiev, în ziua când are loc summit-ul dintre Uniunea Europeană și Ucraina, chiar în inima războiului. Alerta de atac aerian a fost declanșată după ce din Belarus au decolat două avioane rusești care pot lansa rachete hipersonice Kinjal. Ucraina a anunțat, prin vocea premierului Denis Şmigal, că și-a propus un „obiectiv ambiţios” de a adera la UE în doi ani. Și președintele Volodimir Zelenski a declarat joi că Ucraina „merită să înceapă discuţiile pentru aderarea la UE anul acesta”.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Zelenski: „Ucraina va lupta pentru Bakhmut „atât timp cât vom putea”
ACTUALIZARE 17: 15 Președintele Volodimir Zelenski a spus vineri, în cadrul unei conferințe de presă cu oficiali înalți ai Uniunii Europene, că Ucraina va continua să lupte pentru Bakhmut atât timp cât va putea, jurând că „nimeni nu va da” orașul „cetate” din est, relatează The Guardian.
„Nimeni nu va da Bakhmut. Vom lupta cât vom putea. Noi considerăm orașul Bakhmut cetatea noastră”. El a mai spus că Ucraina ar putea „să controleze” Bakhmut și să elibereze Donbasul ocupat „dacă ar primi arme cu rază lungă”.
UE și-a arătat sprijinul pentru aderarea Ucrainei la blocul comunitar, la Summitul de la Kiev
ACTUALIZARE 16:30 Cei mai înalţi responsabili ai Uniunii Europene, reuniți vineri la Kiev, în cadrul Summitului Ucraina – UE, își afișează sprijinul faţă de procesul de aderare a Ucrainei la blocul comunitar, într-un moment în care atacurile se intensifică în estul ţării, relatează France Presse.
Acest summit, care se desfăşoară după aproape un an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, îi reuneşte în special pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şeful Consiliului European, Charles Michel, şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Vă vom susţine în fiecare etapă a parcursului dumneavoastră spre UE”, a promis pe Twitter Charles Michel, sosind vineri în capitala ucraineană, unde sirene de alertă antiaeriană au răsunat în cursul dimineţii, amintind de riscul permanent al unui nou atac cu rachete ruseşti.
Citește continuarea AICI
Numărul navelor rusești capabile să lanseze rachete pe teritoriul ucrainean a crescut în Marea Neagră, susține Kievul
ACTUALIZARE 16.07 Numărul navelor rusești capabile să lanseze rachete pe teritoriul ucrainean din Marea Neagră a crescut, a declarat vineri, într-o postare pe Facebook, Comandamentul Operațional Sud al armatei ucrainene, scrie CNN.
„Printre cele 10 nave se numără 2 transportatoare de (rachete) Kalibr. Volumul total de rachete poate fi de 16. Pe fondul intensificării dronelor de recunoaștere inamice, pregătirile pentru lovituri cu rachete sunt evidente”, se arată în postare.
„Nu este exclus un atac masiv cu rachete cu utilizarea de avioane. Nu ignorați semnalele de avertizare a raidurilor aeriene, fiți vigilenți și atenți”, avertizează Comandamentul Operațional Sud.
UE va oferi 25 de milioane de euro suplimentari pentru a sprijini Ucraina în procesul de deminare a teritoriilor eliberate
ACTUALIZARE 16.57 Uniunea Europeană va oferi 25 de milioane de euro suplimentari pentru a sprijini Ucraina în deminarea teritoriilor eliberate, ocupate temporar de forțele armate ruse, a anunțat vineri șeful diplomației europene Josep Borrell, relatează CNN.
„În teritoriile eliberate de forțele armate ucrainene se găsește o mare răspândire de mine și alte muniții explozive. Vom oferi până la 25 de milioane de euro pentru a sprijini eforturile de deminare în aceste zone aflate în pericol. Protejarea civililor și a mijloacelor lor de trai este o prioritate”, a declarat Borrell în marja summitului UE-Ucraina care are loc la Kiev.
Aceste fonduri se adaugă la cele 18 milioane de dolari alocate în 2022 în acest scop, a declarat pentru CNN un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Finanțarea va include echipamente esențiale pentru operatorii de stat ucraineni de acțiune împotriva minelor și va sprijini capacitățile autorităților ucrainene de a gestiona eficient sectorul național de acțiune împotriva minelor, a precizat vineri serviciul diplomatic al UE într-un comunicat de presă.
Germania a autorizat exportul de tancuri Leopard 1 către Ucraina. Care este principala lor slăbiciune
ACTUALIZARE 15.46 Guvernul german a confirmat vineri că a autorizat exportul de tancuri Leopard 1 către Ucraina. Tancurile provin din stocurile industriale ale Germaniei, iar principala problemă o constituie muniția, care este diferită de cea folosită pe Leopard 2.
„Pot să confirm că a fost emisă o autorizaţie de export”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Hebestreit, într-o conferinţă de presă, potrivit AFP și Reuters, preluate de Agerpres.
El a refuzat să precizeze numărul tancurilor şi calendarul livrărilor către Ucraina. Tancurile Leopard 1 sunt predecesoarele Leopard 2, blindatele cerute de Kiev şi din care Berlinul a acceptat la sfârşitul lui ianuarie să trimită 14 exemplare provenite din echipamentele armatei germane.
NATO cere Rusiei să respecte tratatul START și să-și reducă armamentul nuclear
ACTUALIZARE 15.10 NATO a făcut apel la Rusia să-şi îndeplinească obligaţiile din cadrul tratatului START de reducere a armamentului nuclear, conform unui comunicat difuzat vineri, transmit Reuters şi dpa.
„Luăm act cu îngrijorare de faptul că Rusia nu şi-a respectat obligaţiile legale, inclusiv cu privire la inspecţii, şi o chemăm să-şi îndeplinească obligaţiile din cadrul Tratatului”, a transmis la rândul său pe Twitter secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, conform Agerpres.
„Aliaţii NATO continuă să considere controlul efectiv al armamentului drept o contribuţie esenţială la obiectivele noastre de securitate”, se arată în comunicatul Alianţei, care nu precizează dacă nerespectarea de către Rusia a tratatului ar putea duce la denunţarea acestuia de către SUA sau ar putea determina alte reacţii.
Citește continuarea AICI
Ruşii au cumpărat anul trecut peste 50 de tone de lingouri de aur, de zece ori mai mult decât în 2021
ACTUALIZARE 14.45 Ruşii au cumpărat un număr record de lingouri de aur anul trecut, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul de Finanţe de la Moscova. Reducerile de taxe la achiziţionarea de metale preţioase i-au încurajat pe aceştia să-şi facă stocuri de aur ca valoare de refugiu. Ruşii au cumpărat anul trecut peste 50 de tone de lingouri de aur, de zece ori mai mult decât în 2021.
Cel mai căutate a fost lingourile de un kilogram, care au reprezentat aproximativ 60% din totalul lingourilor vândute, potrivit datelor comunicate de Ministerul de Finanţe rus, scrie Agerpres, preluând Reuters.
Aceste cifre nu sunt definitive şi acoperă doar perioada până la finele lunii noiembrie 2022, a precizat Ministerul rus al Finanţelor.
ISW: Marea ofensivă rusă se va încheia până în aprilie și nu va avea succes
ACTUALIZARE 13.51 Este posibil ca președintele rus Vladimir Putin să fi supraestimat din nou capacitățile proprii ale armatei ruse și, prin urmare, marea sa ofensivă din estul Ucrainei se va încheia prematur, în sezonul ploios de primăvară, și nu va fi eficientă, prezic analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citați de cotidianul ucrainean Pravda.
Andrii Cerniak, reprezentant al Serviciului de informații al apărării din Ucraina, a declarat într-un interviu acordat Kyiv Post că președintele rus Vladimir Putin a ordonat armatei ruse să captureze integral regiunile Donețk și Lugansk până în martie 2023. De asemenea, Cerniak a declarat că forțele ruse redesfășoară grupuri de asalt, unități, arme și echipamente militare suplimentare nespecificate în zone nespecificate din estul Ucrainei.
„Este posibil ca Putin să fi supraestimat din nou capacitățile proprii ale armatei ruse, spune ISW. Totodată, experții americani notează că nu a observat nicio dovadă că forțele rusești au restabilit o putere de luptă suficientă pentru a învinge forțele ucrainene din estul Ucrainei și pentru a captura peste 11.300 de kilometri pătrați din regiunea neocupată Donețk (peste 42% din suprafața totală a regiunii Donețk) înainte de luna martie, așa cum ar fi ordonat Putin.
Potrivit evaluărilor preliminare ale ISW, o ofensivă rusă majoră înainte de aprilie 2023 ar atinge punctul culminant probabil prematur în timpul sezonului ploilor de primăvară din aprilie înainte de a obține efecte semnificative din punct de vedere operațional.
„Punctul culminant al forțelor ruse ar putea genera apoi condiții favorabile pentru ca forțele ucrainene să le exploateze în propria lor contraofensivă de la sfârșitul primăverii sau vara anului 2023, după ce vor încorpora livrările de tancuri occidentale”, se mai arată în ultima evaluarea a ISW.
Rusia plănuiește să participe la reuniunea OSCE de la Viena, la un an de la lansarea invaziei din Ucraina
ACTUALIZARE 13.35 Rusia plănuieşte să participe la reuniunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) de la Viena, la exact un an după lansarea invaziei din Ucraina, relatează vineri dpa.
„Acum ne ocupăm de obţinerea vizelor şi pregătirea deplasării. Cred că totul va fi normal”, a declarat vicepreşedintele comisiei pentru afaceri externe a Senatului rus, Vladimir Geabarov, publicaţiei Gazeta parlamentară.
Acesta a precizat că Austria a dat asigurări că le va acorda vize tuturor deputaţilor ruşi, lucru confirmat de ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, care a reiterat vineri că ţara sa va acorda viză membrilor delegaţiei ruse care participă la Adunarea Parlamentară a OSCE, aşa cum o impune dreptul internaţional ţării alpine, unde se află sediul OSCE.
„Evident că nu vom comite nicio încălcare a dreptului internaţional”, a declarat Schallenberg într-o intervenţie în parlament, citat de Agerpres.
Rusia a participat ultima dată la o reuniune a OSCE în 2021. La ultimele două reuniuni, ţările gazdă, Marea Britanie şi Polonia, au refuzat să le elibereze vize membrilor delegaţiei ruse. Mulţi delegaţi ruşi se află în acest moment pe lista sancţiunilor occidentale, din cauza invaziei din Ucraina ordonate de preşedintele Vladimir Putin.
Ministerul de Externe austriac a argumentat că eliberarea vizelor pentru ruşi pentru reuniunea din 23-24 februarie reprezintă o obligaţie în baza legislaţiei internaţionale.
OSCE, cu sediul la Viena, este succesoarea Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa (CSCE), creată în 1975 pentru a susţine relaţiile între Est şi Vest. Organizaţia are 57 de state membre în Europa, America de Nord şi Asia, fiind considerată cea mai amplă organizaţie de securitate regională şi a fost privită ca o importantă platformă de cooperare între Est şi Vest, până la războiul din Ucraina.
Potrivit lui Geabarov, delegaţia rusă trebuie să se pregătească de serioase atacuri verbale în timpul dezbaterilor. „Înţelegem că toate cele 30 de ţări ale NATO, care sunt şi membri ai OSCE, vor lua poziţie împotriva ţării noastre”, a adăugat acesta, asigurând că parlamentarii ruşi sunt gata să-şi exprime la rândul lor poziţia.
În 2021, delegaţia rusă a părăsit reuniunea OSCE în semn de protest împotriva unei rezoluţii care a condamnat ocuparea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea.
Autoritățile instalate de Rusia în Crimeea au anunțat că au naționalizat 500 de proprietăți
ACTUALIZARE 12.55 Autorităţile instalate de Rusia în Crimeea au anunţat vineri că au naţionalizat circa 500 de proprietăţi din peninsulă, inclusiv unele aparţinând unor importanţi oameni politici şi de afaceri ucraineni, relatează Reuters.
Preşedintele parlamentului din Crimeea Vladimir Konstantinov a precizat pe Telegram că decretul în acest sens vizează „complici ai regimului de la Kiev” şi că proprietăţile naţionalizate includ bănci şi elemente ale infrastructurii turistice şi sportive.
Potrivit unui document publicat pe site-ul guvernului din Crimeea, între bunurile confiscate se numără proprietăţi aparţinând fostului premier ucrainean Arseni Iaţeniuk şi oamenilor de afaceri Igor Kolomoiski, Rinat Ahmetov şi Serhii Taruta.
Crimeea, recunoscută internaţional ca parte a Ucrainei, este controlată de Moscova din 2014, când Rusia a anexat peninsula în mod unilateral, aminteşte Agerpres.
Miercuri, şi Ucraina a lansat un val de percheziţii vizând oameni din administraţie, funcţionari şi personalităţi, autorităţile dând asigurări că fac din lupta împotriva corupţiei o prioritate în contextul efortului de război şi al ajutorului occidental. Autorităţile ucrainene au anunţat că au percheziţionat domiciliile miliardarului Igor Kolomoiski şi fostului ministru de interne Arsen Avakov, precum şi sediul Fiscului ucrainean, în timp ce conducerea direcţiei vamale a fost demisă. Înalţi responsabili ai Ministerului Apărării au primit de asemenea vizita anchetatorilor.
Rusia neagă relatările conform cărora SUA ar fi propus Moscovei un plan secret de pace privind Ucraina
ACTUALIZARE 12.40 Kremlinul a respins vineri relatările apărute în mass-media conform cărora directorul CIA, William Burns, ar fi călătorit la Moscova pentru a-i propune un plan secret de pace ce ar presupune ca Ucraina să cedeze teritorii către Rusia, informează Reuters şi TASS.
Întrebat dacă Burns a propus Moscovei un plan ce ar presupune ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a răspuns: „Este o cacealma”.
Întrebat din nou dacă Burns a venit la Moscova în ianuarie pentru o întrevedere cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, Peskov a subliniat din nou: „În ianuarie? Toată această relatare (despre planul SUA) este o cacealma”.
Înainte de aceasta, cotidianul elveţian Neue Zürcher Zeitung a informat, citând surse, că preşedintele SUA, Joe Biden, i-ar fi trasat directorului CIA sarcina de a clarifica dacă Federaţia Rusă şi Ucraina sunt deschise negocierilor.
Potrivit cotidianului elveţian, SUA ar fi propus părţii ucrainene să renunţe la 20% din teritoriul său în schimbul păcii, dar că Moscova şi Kievul nu au acceptat această variantă.
Conform Agerpres, și Casa Albă a calificat aceste informaţii drept lipsite de temei. Potrivit purtătorului de cuvânt adjunct al Consiliului de Securitate Naţională, Sean Davitt, informaţiile publicate în cotidianul elveţian „nu corespund realităţii”. La rândul său, un reprezentant al CIA a declarat, sub protecţia anonimatului, că aceste informaţii sunt „absolut false”.
Bucătarul lui Putin, pus oficial sub acuzare în Ucraina. „Ciocanul justiției este mai puternic decât barosul anarhiei”
ACTUALIZARE 11.30 Parchetul General din Ucraina a anunțat vineri că l-a pus oficial sub acuzare pe fondatorul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, supranumit „Bucătarul lui Putin”, pentru acțiunile sale în Ucraina. Prigojin este acuzat de invadarea teritoriului Ucrainei și de acte de război împotriva Ucrainei.
„Potrivit investigațiilor, (Evgheni Prigojin) a fost împuternicit să recruteze, să antreneze și să-și comande subordonații în ostilitățile de pe teritoriul Ucrainei. Toate acestea s-au petrecut cu întregul sprijin al regimului rus. Șeful grupului Wagner este direct responsabil pentru mii de crime de război. El recunoaște deschis rolul pe care îl are în războiul împotriva Ucrainei și, cu acordul Kremlinului, rezolvă problemele de personal recrutând zeci de mii de deținuți. Condamnat anterior pentru furt, astăzi este erou al Rusiei. «Elita» criminală a regimului terorist”, este citat procurorul general al Ucrainei într-un comunicat al Parchetului General, precizând că și soldații Wagner sunt responsabili pentru actele lor. Acuzațiile formulate împotriva lui Prigojin sunt invadarea teritoriului Ucrainei și acte de război împotriva Ucrainei, prevăzute în Codul penal ucrainean.
Alertă de raid aerian în Ucraina
ACTUALIZARE 11.05 Este alertă de raid aerian în toată Ucraina.
Alerta de atac aerian a fost declanșată după ce din Belarus au decolat două avioane rusești care pot lansa rachete hipersonice Kinjal.
Următoarele șase luni vor fi „cruciale” pentru războiul din Ucraina, spune directorul CIA
ACTUALIZARE 10.00 Următoarele şase luni vor fi „cruciale” pentru stabilirea rezultatului final al războiului din Ucraina, a declarat joi directorul agenţiei, William Burns, citat de CNN.
„Cred că ceea ce va fi esenţial – pentru că noi nu evaluăm că (Vladimir Putin – n.r.)) este serios în privinţa negocierilor -, cheia, va fi pe câmpul de luptă în următoarele şase luni, după părerea noastră”, a declarat Burns, care a susţinut un discurs la Universitatea Georgetown. „Acest lucru include rănirea orgoliului lui Putin, care trebuie făcut să înţeleagă nu numai că nu va putea avansa mai mult în Ucraina, dar și că, pe măsură ce trece fiecare lună, riscă din ce în ce mai mult să piardă teritoriul pe care l-a luat ilegal până acum”, a arătat şeful CIA.
Scholz: Tratative de pace doar după retragerea rușilor
ACTUALIZARE 09:03 Cancelarul german Olaf Scholz consideră că nu sunt şanse pentru un final negociat al războiului dintre Rusia şi Ucraina decât după ce Moscova va fi de acord să-şi retragă forţele din teritoriile ocupate.
„În momentul în care ei vor anunţa că retragerea trupelor se produce, atunci calea pentru discuţii cu Ucraina va fi deschisă – sunt destul de sigur de asta”, a spus şeful executivului german într-o dezbatere publică organizată joi, potrivit dpa, preluată de Agerpres.
„Dar încă trebuie să lucrăm puţin în acest scop”, a adăugat Olaf Scholz.
Kievul a declarat că respinge însă orice negocieri până când trupele ruse vor fi retrase complet de pe teritoriul Ucrainei, inclusiv din peninsula Crimeea anexată de Rusia în 2014.
La rândul său, Kremlinul s-a distanţat de ideea unor convorbiri de pace în urma anunţului Germaniei şi al altor state occidentale privind trimiterea de tancuri pentru armata ucraineană.
Cum arată blocul din Kramatorsk bombardat de ruși
ACTUALIZARE 08:52 Blocul din Kramatorsk care a fost lovit miercuri noapte de o rachetă rusească este complet distrus, după cum arată imagini surprinse din dronă.
În atac și-au pierdut viața patru oameni, iar 20 au fost răniți.
Bătăliile cu Wagner sunt ca dintr-un „film cu zombie”. Mărturia unui soldat: Sunt drogați și își calcă în picioare camarazii morți
ACTUALIZARE 08.00 Timp de mai multe săptămâni, soldații ucraineni s-au confruntat cu sute de luptători ai companiei militare private Wagner care se năpustesc asupra pozițiilor lor de apărare, relatează CNN. Deghizat cu o cagulă, Andrei își amintește de una dintre luptele din estul Ucrainei care părea că nu se va mai încheia niciodată, atunci când au fost „inundați” de valurile interminabile de soldați Wagner.
La sud-vest de orașul Bahmut, Andrei și Borisici, doi soldați ucraineni, trăiesc la lumina lumânării într-un buncăr contruit în pământul înghețat din una dintre cele mai fierbinți zone ale războiului din Ucraina. „Luptam în jur de 10 ore la rând. Și nu era doar în valuri, era fără întrerupere. Deci, era ca și când nu se mai opreau”, a povestit Andrei. Puștile AK-47 ale ucrainenilor erau așa de fierbinți de la cât de mult trăgeau cu ele încât erau nevoiți să le schimbe cu altele ca să nu se supraîncălzească. „Erau cam 20 de soldați de partea noastră. Și, să zicem, vreo 200 de partea lor”, și-a amintit Andrei.
Citește continuarea AICI
Primul summit UE – Ucraina de la începutul războiului
Preşedinta Comisiei Europene, sosită la Kiev, încă din 2 februarie a scris pe contul ei oficial de Twitter: „Mă bucur să revin la Kiev, a patra vizită a mea de la invazia Rusiei. De această dată, cu echipa mea de comisari. Suntem cu toţii aici pentru a demonstra că UE sprijină Ucraina la fel de ferm ca întotdeauna şi pentru a consolida şi mai mult sprijinul şi cooperarea noastră” (EFE).
Şi Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a scris, la rândul său, la sosirea la Kiev, pe Twitter: „Europa şi-a menţinut unitatea în privinţa Ucrainei încă din prima zi. Şi va continua să fie alături de voi pentru a învinge şi a reconstrui”.
Înaintea întâlnirii, premierul ucrainean, Denis Şmigal, a spus că Ucraina şi-a stabilit ceea ce el a numit un „obiectiv ambiţios” de aderare la UE în doi ani. Dar un grup de state membre a avertizat că ar trebui să îi fie clar Kievului că acest lucru nu va fi posibil, după ce în iunie anul trecut, Ucraina a dobândit statutul de candidat la UE cu o viteză record, scrie site-ul www.bbc.com, preluat de Agerpres.
Temele de discuție
Printre temele luate în discuţie la summit-ul din 2 februarie se numără: parcursul european al Ucrainei – solidaritatea UE cu Ucraina, răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, instrumental european pentru pace, securitatea alimentară şi accesibilitatea preţurilor alimentelor, conform www.consilium.europa.eu.
În ceea ce priveşte parcursul european al Ucrainei, aceasta a depus o cerere de aderare la Uniune încă din 28 februarie 2022 şi i s-a acordat statutul de ţară candidată în 23 iunie acelaşi an. Consiliul va decide cu privire la etapele următoare după ce Ucraina va îndeplini condiţiile prezentate în avizul Comisiei Europene privind cererea sa de aderare la UE. În fiecare an, Consiliul adoptă concluzii privind extinderea şi procesul de stabilizare şi asociere, care evaluează progresele înregistrate de fiecare dintre partenerii din Balcanii de Vest şi de Turcia pe calea lor europeană. În decembrie 2022, Consiliul a menţionat Ucraina pentru prima dată în concluzii.
Referitor la răspunsul Uniunii la invadarea Ucrainei, UE a adoptat până acum, 9 pachete de sancţiuni la adresa Rusiei. Al 9-lea pachet, cel mai recent, a fost adoptat la 16 decembrie 2022 de către Consiliu şi a inclus noi interdicţii privind: exporturile de motoare de drone; exporturile de produse şi tehnologii cu dublă utilizare; investiţiile în sectorul minier; tranzacţiile cu Banca Rusă de Dezvoltare Regională; furnizarea de servicii de publicitate, de cercetare de piaţă şi de sondare a opiniei publice. De asemenea, Uniunea, a pus la dispoziţia Ucrainei, pe tot parcursul anului 2022, asistenţă macrofinanciară în valoare de 7,2 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi şi granturi. În decembrie 2022, Consiliul a adoptat un pachet legislativ care va permite UE să ajute financiar Ucraina pe parcursul anului 2023, cu 18 miliarde de euro.
Ajutoare financiare pentru Ucraina
Un alt subiect pe agenda summit-ului este instrumentul european pentru pace (IEP). Pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de prevenire a conflictelor, de promovare a păcii şi de consolidare a securităţii internaţionale, UE a instituit, la 22 martie 2021, instrumentul european pentru pace, un nou fond extrabugetar în valoare de 5,6 miliarde de euro în preţuri curente pentru perioada 2021-2027, cu un plafon anual care variază de la 420 de milioane de euro în 2021 la 1,132 miliarde euro în 2027.
Tot sub umbrela IEP, la 15 noiembrie 2022, Consiliul a adoptat o măsură de asistenţă în valoare de 16 milioane de euro, pentru a sprijini consolidarea capacităţilor în rândul forţelor armate ucrainene. Până în octombrie 2022, UE a contribuit cu 3,1 miliarde euro în cadrul Instrumentului european pentru pace, care au avut scopul de a ajuta Ucraina în consolidarea capabilităţilor şi a rezilienţei forţelor armate ucrainene şi în protejarea populaţiei civile împotriva agresiunii militare în curs.
Ajutor militar pentru Ucraina
La 17 octombrie 2022, Consiliul a convenit să instituie o misiune de asistenţă militară în sprijinul Ucrainei, numită EUMAM Ucraina, cu scopul de a contribui la consolidarea capabilităţii militare a forţelor armate. Ca răspuns la cererea de sprijin militar din partea Ucrainei, EUMAM Ucraina va oferi instruire individuală, colectivă şi specializată forţelor armate ucrainene, inclusiv forţelor de apărare teritorială ale acestora, precum şi coordonării şi sincronizării activităţilor statelor membre care sprijină furnizarea de instruire. Mandatul misiunii neexecutive are, în primă instanţă, doi ani, iar valoarea de referinţă financiară pentru costurile comune pentru această perioadă va fi de 106.700.000 de euro.
În contextul în care invadarea Ucrainei de către Rusia agravează o criză alimentară mondială, Uniunea Europeană coordonează acţiuni menite să ajute oamenii să facă faţă creşterii preţurilor şi să ofere ajutor celor mai sărace persoane din lume. În condiţiile în care blocada Rusiei asupra porturilor ucrainene de la începutul războiului, aproximativ 20 milioane de tone de cereale au fost blocate în silozuri pe ţărmurile Mării Negre, în mai 2022, Comisia a prezentat un plan de acţiune privind dezvoltarea unor rute terestre alternative care să ajute Ucraina să îşi exporte produsele agricole. De la începutul operaţiunilor, în mai 2022, peste 23 milioane de tone de cereale, seminţe oleaginoase şi alte produse din Ucraina au fost exportate prin culoarele de solidaritate, mai scrie www.consilium.europa.eu.
Precendentul summit UE-Ucraina a avut loc la 12 octombrie 2021, tot la Kiev.
Zelenski: „Cred că Ucraina merită să înceapă negocierile pentru aderare la UE anul acesta”
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat joi că ţara sa, invadată de Rusia la sfârşitul lunii februarie 2022, merită să înceapă discuţiile pentru intrarea în Uniunea Europeană în acest an.
„Cred că Ucraina merită să înceapă negocierile pentru aderarea sa la UE anul acesta”, a spus Volodimir Zelenski.
În opinia preşedintelui Zelenski, oficialii ucraineni şi europeni au o înţelegere „reciprocă”: „că numai împreună o Ucraina puternică şi o Uniune Europeană puternică pot proteja viaţa la care ţinem. Şi că viitoarea noastră integrare trebuie să dea energie şi motivaţie populaţiei noastre pentru a lupta împotriva obstacolelor şi a ameninţărilor”, a continuat Zelenski, adăugând că presiunea internaţională asupra Rusiei ar trebui să continuă să crească.
„Inamicul se află într-o anumită etapă în care înfrângerea strategică a Rusiei este evidentă”, a spus el. „Dar, din punct de vedere tactic, ei încă mai au resurse pentru a încerca acţiuni ofensive”.
Mărturia unui soldat despre Wagner: Sunt drogați și își calcă în picioare camarazii morți
Timp de mai multe săptămâni, soldații ucraineni s-au confruntat cu sute de luptători ai companiei militare private Wagner care se năpustesc asupra pozițiilor lor de apărare, relatează CNN.
Deghizat cu o cagulă, Andrei își amintește de una dintre luptele din estul Ucrainei care părea că nu se va mai încheia niciodată, atunci când au fost „inundați” de valurile interminabile de soldați Wagner.
„Luptam în jur de 10 ore la rând. Și nu era doar în valuri, era fără întrerupere. Deci, era ca și când nu se mai opreau”, a povestit Andrei.
Editor : B.P.
