Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) anunță că nu va susține o nouă creștere a salariului minim în actualele condiții fiscale. Reprezentanții organizației susțin că veniturile angajaților trebuie majorate, dar cer reducerea taxelor pe muncă, astfel încât o parte mai mare din bani să ajungă efectiv la salariați.
O nouă majorare a salariului minim, fără o reformă a fiscalității și fără măsuri care să reducă presiunea asupra mediului economic, riscă să crească în primul rând încasările statului și costurile suportate de companii, avertizează Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR).
Într-un context în care costurile de funcționare ale firmelor cresc, iar puterea de cumpărare este afectată de prețuri și taxe, organizația cere Guvernului să analizeze nu doar valoarea brută a salariului minim, ci și suma care rămâne efectiv în buzunarul angajatului.
„Dacă statul vrea mai mulți bani de la noi, ar putea măcar să îi ceară cinstit, nu să îi pună în cârca cetățenilor. Pentru 200 de lei, statul încasează aproape 300. Dacă voiau să ajute cetățenii, ar fi anulat TVA la produsele de bază. Acestea nu sunt măsuri cinstite”, a declarat Călin Cozma, președintele executiv al FPIOR.
FPIOR cere reducerea taxării veniturilor mici
Reprezentanții patronatelor precizează că nu contestă nevoia angajaților de a câștiga mai mult, ci mecanismul prin care creșterea salariului brut majorează atât costurile firmelor, cât și sumele colectate de stat.
„Nimeni nu contestă necesitatea creșterii veniturilor tuturor angajaților, cu precădere a categoriilor celor mai vulnerabile, celor cu venituri mici. Dar, fără o strategie corectă legată de acest aspect, doar creșterea fără discernământ a salariului minim va pune o presiune mai mare pe firme și pe angajați. Obiectivul este scăderea taxării pe muncă pentru veniturile mici. Să nu uităm că suntem țara cu cea mai mare taxare a veniturilor mici din UE”, a afirmat Valentin Șoneriu, președintele FPIOR.
Acesta consideră că Guvernul ar trebui să reducă taxele aplicate salariilor mici și propune chiar eliminarea impozitării salariului minim. O asemenea măsură ar trebui însă corelată cu alte soluții, astfel încât bugetul statului să nu fie afectat.
„Guvernul trebuie, la un moment dat, să înțeleagă că ar trebui să le lase acestor categorii de angajați mai mulți bani în buzunar, prin reducerea taxării veniturilor respective. Dacă vrea să aibă un impact real, ar trebui să existe zero impozitare pe salariul minim”, a adăugat Șoneriu.
Aproape 700.000 de firme ar putea fi afectate
Calculele prezentate de patronate arată că profitul brut anual rămas unei companii conduse de un antreprenor care își asumă direct riscurile activității ar ajunge la 24.699 de lei în scenariul unei majorări cu 300 de lei a salariului minim. În cazul unei creșteri cu 500 de lei, profitul ar coborî la 23.538 de lei.
Aproape 700.000 de firme ar fi expuse acestei presiuni, potrivit estimărilor prezentate de reprezentanții industriei ospitalității.
„Nu poți să ceri permanent mediului privat să acopere nota de plată a unor decizii publice și să prezinți fiecare creștere de taxe sau de costuri drept o măsură în favoarea cetățeanului. Dacă vrei să crești veniturile oamenilor, trebuie să te asiguri că banii ajung la ei, nu că cea mai mare parte se întoarce la stat. Altfel, nu vorbim despre sprijinirea angajaților, ci despre o nouă metodă de colectare”, a avertizat Călin Cozma.
Federația solicită ca orice discuție despre majorarea salariului minim să fie însoțită de măsuri pentru reducerea poverii fiscale, protejarea puterii de cumpărare și menținerea capacității firmelor de a investi și de a crea locuri de muncă.
Înaintea unei decizii, Guvernul ar trebui să analizeze efectele fiscalității asupra salariilor și companiilor și să poarte un dialog cu partenerii sociali, susțin reprezentanții patronatelor.
Editor : A.D.