Platforma WorkinRomania.gov.ro a redevenit funcțională după aproape două luni în care mai multe proceduri pentru angajarea muncitorilor din afara Uniunii Europene au fost blocate. Angajatorii pot relua formalitățile pentru recrutarea unor persoane noi, iar lucrătorii aflați deja în România își pot reglementa situația, prelungi dreptul de ședere sau începe procedurile pentru schimbarea angajatorului.
Blocarea platformei a afectat sute de firme din construcții, HoReCa, producție și servicii, potrivit Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă. Companiile nu au mai putut continua unele procese de recrutare, iar o parte dintre lucrătorii străini au ajuns în situația în care le-au expirat documentele necesare pentru a munci legal.
În același timp, statul nu a mai încasat taxele aferente salariilor pentru contractele care nu au putut fi încheiate.
„În zona economică vorbim de impozite neîncasate la bugetul de stat pentru salariile pentru care nu s-au mai încheiat contracte de muncă”, a declarat Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
Reluarea funcționării platformei permite și accesarea informațiilor despre muncitorii care lucrează deja în România. PIFM susține că principala urgență este rezolvarea situației persoanelor care riscă să depășească termenele legale fără ca întârzierea să le poată fi imputată.
„Principalul obiectiv acum este să se creeze cadrul pentru acești cetățeni străini să reintre în legalitate sau să poată să-și prelungească permisele de ședere la timp”, a explicat Romulus Badea.
În România lucrează aproape 200.000 de persoane din afara Uniunii Europene. Pentru 2026, Guvernul a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători nou-admiși, iar până la sfârșitul anului mai pot fi aduși aproximativ 10.000.
De ce a fost blocată platforma Work in Romania
Mai multe funcționalități ale platformei au fost dezactivate în septembrie, după ce Curtea de Apel București a suspendat executarea Ordinului Ministerului Muncii nr. 1073/2026, prin care a fost aprobată lista ocupațiilor deficitare.
Instanța a luat decizia la termenul din 10 septembrie, într-un dosar deschis de Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă împotriva Ministerului Muncii. Suspendarea este valabilă până la pronunțarea instanței de fond.
În urma hotărârii, platforma a dezactivat fluxurile privind înregistrarea și autorizarea angajatorilor, precum și depunerea cererilor unice pentru vizele de lungă ședere de tip D/AM2.
Blocajul nu a afectat doar recrutarea unor persoane noi. Prin platformă sunt realizate și procedurile pentru prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă și pentru schimbarea angajatorului.
Dacă raportul de muncă al unui cetățean străin încetează înainte de expirarea permisului unic sau a Cărții albastre a UE, dreptul de ședere poate rămâne valabil până la expirarea perioadei pentru care a fost acordat, dar nu mai mult de 90 de zile de la înregistrarea încetării contractului, dacă persoana nu primește indemnizație de șomaj. În acest interval, lucrătorul poate încheia un nou contract, în condițiile legii.
Întârzierile administrative au creat astfel riscul ca unele persoane aflate deja în România să nu își poată reglementa situația în termen.
Platforma a fost introdusă prin OUG 32/2026, care a schimbat procedura de recrutare a cetățenilor din state terțe și a transferat formalitățile într-un sistem electronic administrat în infrastructura Ministerului Afacerilor Interne.
Lista ocupațiilor deficitare va fi extinsă
În urma discuțiilor dintre PIFM și Ministerul Muncii a fost agreată o soluție care presupune emiterea a două ordine de ministru. Primul va modifica metodologia prin care este stabilită lista ocupațiilor deficitare, iar al doilea va introduce o listă extinsă.
Numărul ocupațiilor ar urma să crească de la 289 la aproape 400. Lista actuală cuprinde, printre altele, muncitori în construcții, șoferi, sudori, lucrători în HoReCa, curieri, personal pentru curățenie și manipulanți de mărfuri.
O altă modificare privește procedura prin care pot fi adăugate noi profesii pe listă. Potrivit PIFM, termenul ar urma să fie redus la zece zile de la depunerea unei solicitări.
„Extinderea listei meseriilor deficitare le oferă mai multe opțiuni și le acordă libertatea necesară pentru a aduce resursa umană de care economia românească are atâta nevoie. Am semnalat deschis această problemă, iar Ministerul Muncii a reacționat prompt, simplificând procedura. Vorbim despre un proces mai puțin birocratic și considerabil mai rapid”, a afirmat Romulus Badea.
Patronatul consideră însă că soluția rezolvă doar o parte dintre probleme. Organizația cere modificarea în Parlament a OUG 32/2026, inclusiv a prevederilor privind răspunderea angajatorilor și agențiilor pentru faptele unor terți, precum și ajustarea normelor tranzitorii.
PIFM solicită și includerea ocupațiilor din Grupa Majoră 2 în lista extinsă.
„Am demonstrat că dialogul poate debloca situații critice, dar nu ne oprim aici. Considerăm că acesta este un succes parțial. Mergem mai departe în Parlament pentru că ne dorim o lege corectă și coerentă. Trebuie revizuită de urgență răspunderea disproporționată pentru faptele terților și ajustate normele tranzitorii din OUG 32, astfel încât să garantăm principii de drept sănătoase și o aplicare practică fără sincope”, a adăugat președintele PIFM.
Citește și: Ce salariu câștigă un muncitor străin în România. Câte avize de angajare au fost emise în 2025
Editor : A.D.
