În urma demersurilor ministrului de externe român, Luxemburg și Germania au susținut puternic România în fața Austriei, au ridicat presiunea și au chemat la negocieri separate, potrivit unor surse europene politice. Bulgaria a refuzat propunerile de compromis care corespundeau cerințelor Olandei și care ar fi făcut ca Olanda să accepte decuplarea.
Demersurile MAE pentru obținerea sprijinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen
Demersurile complexe ale MAE, inclusiv la nivelul ministrului român de externe, au vizat și obținut sprijinul Olandei (obținut la 2 decembrie și concretizat prin propunerea pozitivă a Guvernului olandez, respectiv prin finalizarea la 7 decembrie a procedurilor în Parlamentului olandez) și Suediei (obținut din partea noului Guvern suedez imediat după instalarea sa și omologat în Parlamentul suedez la data de 2 decembrie, în urma obținerii de către MAE, la nivel de ministru de externe român, a schimbării poziției negative a social-democraților suedezi, fără această schimbare neputând fi posibilă obținerea majorității în Parlamentul suedez pentru aprobarea poziției favorabile României a Guvernului suedez minoritar).
Totodată, în urma demersurilor directe ale ministrului român de externe, Finlanda și-a schimbat poziția în luna iunie, susținând pe deplin, fără condiționalități, aderarea României, inclusiv în contextul acțiunilor diplomatice ale ministrului român de externe pentru susținerea aderării Finlandei (și Suediei) la NATO;
MAE a făcut demersuri complexe, inclusiv la nivel de ministru român de externe, pe lângă statele membre și alte state, obținând reconfirmarea sprijinului pentru aderarea României.
MAE a susținut demersurile pentru îndeplinirea condițiilor Olandei pentru susținerea aderării României (o misiune de experți de evaluare cu participarea Olandei suplimentară celei din octombrie și un raport MCV pozitiv. Astfel, MAE a susținut organizarea celor două msiuni de evaluare la nivel de experi din octombrie și noiembrie 2022, ultima misiune vizând și pregătirea MAE pentru emiterea de vize Schengen, prin vizitarea și analizarea activității Consulatului General de la Istanbul. Ambele misiuni au avut rapoarte foarte pozitive, emise pe 16 și 23 noiembrie.
De asemenea, MAE a obținut o Comunicare a Comisiei favorabilă României, emisă pe 16 noiembrie. Totodată, MAE a susținut prin demersuri ample obținerea unui raport MCV pozitiv. Ministrul român de externe, ca membru al Comisiei de la Veneția, a pledat pentru – și a obținut – elaborarea în regim de urgență de către Comisie a unui aviz urgent privind legile justiției. Ca urmare a emiterii în timp util a acestui aviz, raportul MCV al Comisiei Europene a putut prelua opinia Comisiei de la Veneția, care a fost pozitivă.
Potrivit unor surse dplomatice, MAE a sprijinit demersurile MAI român pe lângă MAI austriac, după ce acesta din urmă a exprimat brusc, la 18 noiembrie, opoziție față de extinderea spațiului Schengen, deși cu doar 2 zile înainte, pe 16 noiembrie 2022, Austria exprima sprijin deplin pentru aderarea României în mod formal și oficial la reuniunea de la București a Forumului Salzburg, prin Declarația Comună a miniștrilor de interne adoptată cu acel prilej, inclusiv de Austria, text care menționează ”sprijinul, prezentat în acest format, pentru o decizie pozitivă legată de aderarea României, Bulgariei și Croației în decembrie 2022”. Au fost făcute demersuri indirecte, prin omologi, și pe lângă Verzii din Guvernul austriac, care au exprimat public susținerea pentru aderarea României.
Un rol foarte important l-au avut demersurile complexe derulate de Reprezentanța Permanentă a României la Bruxelles, derulate pe lângă Comisia Europeană (președinție, comisari europeni și serviciile acesteia), președinția cehă a Consiliului UE, secretariatul Consiliului UE și misiunile permanente ale statelor membre.
Discuțiile și întâlnirile bilaterale ale ministrului de Externe
Pentru a obține sprijinul Olandei, Bogdan Aurescu a avut o serie de întâlniri, discuții, convorbiri telefonice și schimburi de mesaje cu omologul olandez, Wopke Hoekstra. Au fost șase astfel de demersuri între 19 septembrie și 1 decembrie.
Între 8 noiembrie și 1 decembrie, ministrul român de Externe s-a întâlnit și a discutat de opt ori cu omologul suedez, Tobias Billström, și liderii opoziției – Partidul Social-Democrat suedez, pentru obținerea unei poziții favorabile aderării României la Schengen.
Pentru a obține o poziție favorabilă din partea Austriei, Aurescu a discutat de două ori la telefon în 18 și 27 noiembrie cu Alexander Schallenberg, ministrul afacerilor externe al Austriei. Cu acesta a discutat și în 1 decembrie, la reuniunea Consiliului Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), din Polonia.
În perioada mai – septembrie, ministrul român de Externe a făcut demersuri pentru a obține o decizie pozitivă din partea Finlandei, în acest sens, el discutând telefonci în mai și iulie cu ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto, cu care s-a și întâlnit în 19 septembrie la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE, în marja segmentului la nivel înalt al Adunării Generale ONU, la New York. Discuții cu omologul finlandez și în alte contexte europene și multilaterale – CAE, inclusiv pentru mobilizarea sprijinului Suediei și al Verzilor din Austria (pe linia familiei politice europene a Verzilor.
Demersuri multiple ale ministrului român de externe pe lângă omologii german și francez (cele două state susținând pe deplin România) atât în întâlniri directe, cât și telefonice, inclusiv în marja reuniunilor Platformei de Sprijin pentru R. Moldova, inclusiv pe 21 noiembrie la Paris, precum și în marja reuniunii ministeriale NATO de la București și a ministerialei OSCE din 1 decembrie din Polonia. Prin intermediul omologului german, au fost făcute demersuri (pe linia familiei politice europene a Verzilor) și pe lângă Verzii austrieci din Guvernul austriac, care au exprimat public susținerea pentru aderarea României.
Între 2 februarie și 30 noiembrie, ministrul de Externe Bogdan Aurescu a avut 25 de discuții sau întrevederi cu oficiali europeni, în cadrul cărora a fost obținută reconfirmarea sprijinului pentru aderarea României la Schengen, respectiv pentru mobilizarea sprijinului unor state terțe, potrivit unor surse diplomatice.
Ca membru al Comisiei de la Veneția, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a pledat pentru elaborarea în regim de urgență de către Comisie a unui aviz privind legile justiției. Ca urmare a emiterii în timp util a acestui aviz, raportul MCV al Comisiei Europene a putut prelua opinia Comisiei de la Veneția, care a fost pozitivă.
În condițiile în care oficialii olandezi au declarat că așteaptă un raport MCV pozitiv privind România pentru a finaliza poziția Olandei în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen, au fost depuse eforturi, în dialogul politico-diplomatic, inclusiv la nivel de ministru de externe al României, pentru a acorda sprijinul necesar finalizării la timp, de către Comisia Europeană, a acestui raport. Totodată, în dialogul bilateral cu partenerii din Olanda, dar și Suedia, au fost prezentate concluziile raportului MCV care a constatat, în premieră, îndeplinirea recomandărilor și a obiectivelor Mecanismului, așa cum era prevăzut în Decizia de înființare a MCV, adoptată la momentul aderării României la UE.
Între 11 februarie și 5 decembrie au avut loc și alte întâlniri și discuții la nivel de secretar de stat, potrivit surselor diplomatice citate.
Alte tipuri de acțiuni au fost întâlnirea din 10 noiembrie dintre ministrul Aurescu cu o delegație a Coaliției pentru Dezvoltarea României, dar și reuniunile COREPER din 16 noiembrie, 1 și 7 decembrie.
Totodată, MAE s-a implicat în organizarea misiunilor de evaluare a implementării aquis-ului Schengen, de menționat fiind vizita desfășurată în România, în perioada 9-12 octombrie 2022, care a avut ca scop accelerarea calendarului aderării României la spațiul Schengen. Misiunea a reconfirmat că România continuă să îndeplinească condițiile necesare aplicării integrale a acquis-ului Schengen. S-a constatat că România a contribuit și continuă să contribuie la consolidarea securității interne a UE, a demonstrat eficiență în gestionarea crizei din Ucraina și s-a adaptat constant la modificările și actualizările acquis-ului Schengen. Raportul conține constatări pozitive pe toate componentele evaluate, atât din perspectiva legislației și aspectelor strategice, cât și din punct de vedere operațional.
Misiunea voluntară complementară de evaluare privind implementarea de către România a acquis-ului Schengen derulată la 17 noiembrie 2022, la București și Istanbul, a beneficiat de sprijinul experților Consiliului UE și al experților naționali din Cehia, Germania, Olanda și Suedia, și a cuprins componente dedicate privind politica de vize și protecția datelor. Concluziile vizitei pe cele două componente au confirmat implementarea și respectarea strictă și deplină de către țara noastră, prin intermediul MAE, a procedurilor prevăzute de legislația europeană relevantă în procesul de preluare, procesare și analiză a cererilor de viză, precum și faptul că aceste proceduri se realizează într-o manieră solidă, bazate pe decizii bine argumentate, o pregătire profesională corespunzătoare a personalului consular, precum și pe o infrastructură IT la standarde foarte înalte. De asemenea, experții au apreciat respectarea de către autoritățile române, inclusiv de către MAE, a prevederilor relevante din legislația europeană referitoare la protecția datelor.
Concluziile au reconfirmat rezultatele pozitive ale eforturilor intense întreprinse de MAE în ultimii ani pentru modernizarea, debirocratizarea, digitalizarea și eficientizarea activității consulare, inclusiv pe componenta referitoare la acordarea vizelor, în conformitate cu acquis-ul european în materie și în beneficiul cetățenilor.
Pentru pregătirea aderării la Spațiul Schengen s-au luat măsuri și la nivelul oficiilor consulare ale României în străinătate.
Editor : G.M.
