Comisarul pentru agricultură și alimentație a avertizat că, pentru a evita criza alimentară iminentă pe fondul creșterii costurilor îngrășămintelor, Uniunea Europeană trebuie să asigure un aprovizionare durabilă cu îngrășăminte și nu doar să ofere sprijin financiar pe termen scurt, anunță Euronews.
Fără soluții pe termen lung pentru asigurarea aprovizionării cu îngrășăminte, Uniunea Europeană se va confrunta cu o penurie alimentară, a declarat pentru Euronews comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen.
Declarațiile sale vin în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu a determinat o creștere vertiginoasă a prețurilor îngrășămintelor. Ca răspuns, Comisia Europeană – temându-se că prețurile ridicate ale îngrășămintelor ar putea reduce randamentul culturilor și scădea producția de alimente – a introdus Planul de acțiune privind îngrășămintele, oferind sprijin sub formă de ajutor financiar.
Însă Hansen afirmă că, dincolo de măsurile de ajutor pe termen scurt, UE trebuie să abordeze deficiențele structurale din lanțul său de aprovizionare cu îngrășăminte.
Trebuie să ne facem și noi temele și să abordăm problemele pentru a face îngrășămintele nu doar disponibile, ci și accesibile, deoarece, în caz contrar, vor exista penurii alimentare în Uniunea Europeană
Mulți fermieri din întreaga Europă se gândesc să nu mai cultive, a declarat comisarul pentru Euronews, „deoarece a devenit prea costisitor și nu pot transfera costurile atât de ușor, întrucât se află în concurență”.
Planul privind îngrășămintele a fost prezentat în luna mai și, deși Hansen urmează să dezvăluie suma exactă a fondurilor puse la dispoziție vineri, el a declarat pentru Euronews că „se va propune autorităților bugetare o sumă de peste jumătate de miliard de euro pentru a ajuta fermierii imediat”.
Din acești 500 de milioane de euro, 200 de milioane de euro provin din rezerva de criză a Politicii Agricole Comune (PAC), sistemul UE de subvenții și programe agricole. Această sumă va fi completată cu 300 de milioane de euro în sprijin suplimentar.
El a adăugat că aceștia sunt „bani care pot fi suplimentați de statele membre” cu 200%, ceea ce ar putea ridica bugetul la 1,5 miliarde de euro.
Hansen, al cărui frate și tată sunt fermieri, a subliniat că ultimele tensiuni geopolitice se adaugă unei crize a îngrășămintelor deja severe, care se acumulează de ani de zile, întărind necesitatea ca Europa să-și dezvolte reziliența pe termen lung.
„Criza îngrășămintelor începuse deja cu mult înainte de criza din Orientul Mijlociu”, a spus Hansen, menționând că prețurile îngrășămintelor au crescut cu 60% între 2020 și 2024 ca urmare a crizei energetice provocate de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
„Am asistat acum la două [crize] consecutive, iar acest lucru se va repeta dacă nu asigurăm un ciclu de producție și o disponibilitate mai stabile și mai fiabile.”
Soluții locale și parteneriate fiabile
Hansen a explicat că problema actuală a penuriei de îngrășăminte și a costurilor în creștere vertiginoasă este determinată de dependența Europei de energia importată și de aprovizionarea cu îngrășăminte. Producția de îngrășăminte, în special a îngrășămintelor azotate, depinde în mare măsură de gazul natural.
„Principalul ingredient al îngrășămintelor chimice este energia, iar Europa rămâne puternic dependentă de energia importată din afara Uniunii Europene.”
Între timp, între 40% și 45% din îngrășămintele utilizate de statele membre sunt importate din țări terțe, ceea ce expune fermierii la perturbări ale pieței globale și la șocuri geopolitice.
Această dependență de importuri are consecințe care depășesc cu mult sectorul agricol.
„Alimentele sunt ceva de care avem nevoie, atât dumneavoastră, cât și eu, de două-trei ori pe zi. Avem nevoie de o alimentație adecvată pentru a fi în formă și a fi sănătoși. Iar acest lucru nu ar trebui să fie la mila importurilor sau a unor parteneri instabili care, în cele din urmă, produc la un cost doar puțin mai mic decât al nostru.”
Hansen a afirmat că asigurarea aprovizionării cu îngrășăminte și eliminarea dependenței UE de alte țări vor necesita o producție internă mai puternică.
Citește și:
Comisia intenționează să promoveze o utilizare mai mare a îngrășămintelor organice, să îmbunătățească reciclarea nutrienților și să încurajeze tehnicile de agricultură de precizie pentru a reduce dependența de materialele importate.
„Avem multe de câștigat prin eficiență și o mai bună utilizare a nutrienților”, a spus el.
Cu toate acestea, sunt necesare și parteneriate internaționale fiabile, deoarece unele materii prime utilizate în producția de îngrășăminte nu sunt disponibile în Europa.
„Aceasta nu este doar o problemă europeană; este o problemă globală, motiv pentru care parteneriatele internaționale sunt de o importanță capitală”, a spus el, referindu-se la reuniunea de luni cu miniștrii agriculturii din G7, care s-a concentrat pe creșterea vertiginoasă a costurilor îngrășămintelor.
El a remarcat că aceste măsuri ar putea implica costuri inițiale, dar a susținut că, pe termen mediu și lung, „acest lucru va fi mai puțin costisitor decât a fi prea dependenți”.
Vulnerabilitatea europeană
Declarațiile sale vin în contextul în care factorii de decizie din întreaga Europă evaluează dependența generală de importurile străine și vulnerabilitatea continuă a blocului față de blocajele globale ale aprovizionării și șocurile de preț, scoase la iveală de consecințele conflictului din Iran.
„Observăm aceste dependențe în multe alte sectoare, fie că este vorba de semiconductori, de produse medicale și așa mai departe. Acest lucru ne face vulnerabili, iar aceasta este o problemă pe care trebuie să o abordăm cu adevărat pentru a nu putea fi șantajați”, a spus comisarul.
„Este ceva ce se întâmplă în prezent cu alimentele. Există diplomația alimentară, există diplomația îngrășămintelor sau războiul îngrășămintelor, numiți-o cum doriți, dar acest lucru se întâmplă chiar acum și trebuie să intensificăm eforturile.”
Editor : C.A.
