Avocatul Kevin Reddington este un motociclist în vârstă de 75 de ani, cu brațele tatuate și cu un comportament teatral în sala de judecată, unde se spune că ar fi aruncat odată niște stele ninja într-un perete pentru a demonstra letalitatea acestora. Apărarea plină de pasiune în cadrul procesului de omor al lui Lindsay Clancy, care s-a încheiat fără rezultat, l-a transformat pe avocat într-o celebritate și într-o țintă. Cei care îl cunosc spun că nu se preface, scrie The Times.
În ultimele câteva săptămâni, în timpul procesului clientei sale, Lindsay Clancy, Reddington a devenit, de asemenea, un simbol pentru miile de susținători ai acesteia, în majoritate femei, care îi susțin argumentul conform căruia ea se afla sub influența psihozei postpartum atunci când și-a ucis cei trei copii.
„Faptul că un bărbat de 75 de ani din Massachusetts va fi eroul meu din 2026 nu făcea parte din plan”, a scris pe rețelele sociale Nieki Shaw, o avocată britanică specializată în dreptul familiei și protecția copilului, care a urmărit îndeaproape procesul care a durat câteva săptămâni. „Dar aici suntem.”
Pe parcursul procesului transmis în direct, care a fost omniprezent pe canalele de știri din America, trecerea abilă a lui Reddington de la bunătatea unui bunic față de Clancy la atitudinea de bostonian îndrăzneț, cu o minte analitică, în fața adversarilor săi din sala de judecată, i-a adus o avalanșă de susținere pe rețelele sociale, unde este cunoscut sub numele de „KShred” sau „Shreddington” (joc de cuvinte cu referire la verbul to shred, adică a sfărâma, și numele de familie al avocatului, n.r).
Shaw a spus că Reddington a fost „tenace și convingător” în apărarea clientei sale.
„Sunt atât de multe femei, mame, care se identifică cu Lindsay din perioada de dinaintea tragediilor și care s-au simțit atât de singure în acei primi ani de maternitate, izolate, cu senzația că se îneacă, lipsite de somn”, a spus ea. „Simplul fapt de a auzi un bărbat, un profesionist, apărând-o așa cum a făcut-o el, până în ultimul moment, fără să renunțe… Este pur și simplu un nivel de apărare pe care nu l-am mai văzut niciodată.”
Clancy a fost acuzată de trei capete de acuzare de omor de gradul întâi în cadrul procesului său, care a durat aproape șapte săptămâni. Ea nu neagă că și-a ucis copiii, dar a pledat nevinovată, avocații ei susținând că suferea de psihoză postpartum la momentul respectiv și, prin urmare, nu ar trebui să fie trasă la răspundere penală.
Vineri, judecătorul a declarat nul procesul, după ce juriul nu a reușit să ajungă la un verdict unanim. În sala de judecată s-au petrecut scene dramatice când Reddington a făcut o încercare de ultim moment de a opri anularea procesului și de a forța un verdict, apelând la cea mai înaltă instanță a statului pentru a-i ordona judecătorului să continue deliberările. Juriul indicase într-o notă că unul dintre membrii săi nu respectase instrucțiunile de a considera „dincolo de orice îndoială rezonabilă” că Clancy era vinovată.
Instanța superioară a respins cererea, iar o audiere care va avea loc la sfârșitul acestei luni va stabili ce se va întâmpla în continuare. Procuratura ar putea solicita un nou proces sau ar putea ajunge la o înțelegere cu Clancy.

Pe parcursul verii, cazul Clancy a devenit ceva mult mai mult decât tragedia unei singure familii. În apărarea lui Clancy, conform căreia era supramedicată și se afla în mijlocul unui episod psihotic când și-a strangulat copiii cu benzi de exerciții, multe femei americane au găsit un mod de a vorbi despre perioada de după naștere, când erau epuizate, bolnave și ignorate de sistemul medical.
Iar în apărarea pasională a lui Clancy de către Reddington, unele au văzut protectorul pe care nu l-au avut.
În momentele din proces care au devenit compilații virale pe rețelele sociale, întrebările rapide ale lui Reddington și replicile sale exasperate sunt montate pe piese de hip-hop. El a fost filmat de utilizatori de TikTok care stăteau în soare în fața tribunalului, în timp ce discuta cu ei despre noua sa viață de vedetă a rețelelor sociale, sau ținând conferințe de presă în care îi atacă pe procurori.
Carmine Lepore, un avocat din Massachusetts care îl cunoaște de 25 de ani, a spus că versiunea lui Reddington pe care spectatorii au văzut-o în sala de judecată nu era o imagine creată special pentru transmisiunea în direct. „Este un tip direct, care nu se învârte în jurul cozii”, a spus Lepore. „Spune lucrurile așa cum le vede, spune ce-i trece prin cap. Și se pricepe foarte bine la ceea ce face.”
El a adăugat: „Este foarte dedicat și, știi, cred că asta se vede. Așa este el… nu juca un rol. Nu făcea nimic diferit.”
Soția lui Reddington, Debbie, o agentă imobiliară cu care s-a căsătorit în 2014, a câștigat, de asemenea, un număr semnificativ de urmăritori pe rețelele sociale pe parcursul procesului, în timp ce comentatorii online analizează fiecare „like” pe care l-a dat vreodată și se entuziasmează la vederea fotografiilor cuplului împreună la un raliu de motociclete. Ea a fost, de asemenea, obiectul unei analize intruzive din partea adepților teoriilor conspirației, care i-au scotocit conturile online în căutarea unor „dovezi” că ar fi avut un rol ascuns în procesul judiciar.
După ce procesul s-a încheiat vineri, în urma a 40 de ore de deliberare a juriului format din nouă femei și trei bărbați, Reddington a declarat: „Ei știu că au fost împiedicați (să ajungă la o decizie, n.r.) de un singur om… așa că, oricare ar fi fost intențiile lui, sper ca acel tip să poată dormi liniștit noaptea.”
„Reprezint o femeie care este o persoană fantastică, minunată. Această femeie este atât de curajoasă. Atât de extraordinară”, a spus Reddington în fața tribunalului, după declararea nulității procesului. „Nu este corect ce a trebuit să îndure.”
De-a lungul unei cariere de 50 de ani în Massachusetts, Reddington a reprezentat clienți variind de la un bărbat acuzat că și-a înjunghiat soția, la un star al baseball-ului achitat de conducere sub influența alcoolului, până la un violator, iubita unui șef mafiot și un primar acuzat de corupție.
Un profil al lui Reddington din 2011 arăta că acesta lucra câte 12 ore pe zi în biroul său, care era plin de suveniruri din procese – inclusiv un pumn de fier folosit ca prespapier pe biroul său – și cranii. Nu lua prânzul, considerând că îl încetinește. Și se întorcea acasă cu o mașină cu plăcuțe de înmatriculare personalizate: NG, de la „not guilty” (nevinovat).

Cazul Clancy nu este primul în care a susținut apărarea pe motiv de nebunie pentru o femeie acuzată de crimă. În 1989, a câștigat un caz de referință când Therese Rogers a fost achitată de acuzația de a-și fi înjunghiat mortal iubitul, care o supusese pe ea și pe fiica ei de nouă ani la luni întregi de abuzuri. El a susținut cu succes că abuzurile o făcuseră pe Rogers să-și piardă temporar mințile și că nu era responsabilă pentru acțiunile sale.
În timpul acelui proces, potrivit unui profil publicat în 2011 în Enterprise News, el a făcut o demonstrație de arte marțiale aruncând „stele ninja” prin sala de judecată și în perete, pentru a arăta cât de letale sunt acestea.
„Pereții din sala de judecată de la etajul al doilea al Curții Superioare din Brockton au un strat proaspăt de vopsea crem, dar cei care știu unde să se uite pot încă observa urmele lăsate de stelele ninja aruncate de Kevin J. Reddington în timpul unui proces din 1989”, a scris autoarea, Vicki-Ann Downing.
Downing, care l-a intervievat pe Reddington la biroul său din Brockton, la sud de Boston, l-a descris ca pe un om cu interese eclectice, care deține centura neagră în arte marțiale — deși ulterior s-a orientat către scufundări — și un număr tot mai mare de tatuaje, inclusiv unul pe umăr, în latină, cu inscripția „nu reprezenta niciodată un informator”. Pe celălalt umăr, a scris Downing, are inscripția „molon labe”, adică „vino și ia-le” în greaca veche — echivalentul expresiei „hai să vedem ce poți”.
„Încă ești nervos de fiecare dată când preiei un caz, doar pentru că ții la clientul tău și îți faci griji pentru el”, i-a spus Reddington lui Downing. „La fiecare proces, lași o mică parte din tine în sala de judecată.”
Editor : B.E.







