Experimentul unui fermier: Cum ajung legume din străinătate să fie vândute ca produse românești. „Ministerul Agriculturii e surd”

0

Un fermier din Olt a stârnit revoltă după ce a spus că roşiile din Turcia se vând sub eticheta „Roşii România”. Mihai Chesnoiu a demascat cum anumiţi retaileri preferă să-şi alimenteze rafturile cu produse mai ieftine din import, minţindu-şi clienţii. Mai mult decât atât, fermierul a fost căutat de un producător din Macedonia, care voia să-și vândă legumele din depozit cu etichetă românească. Transportul legumelor către România costa 1300 de euro.

„În 4 ore și un sfert am avut eticheta lipită pe lădițe, simularea etichetei și fotografiile cu marfa etichetată ca și „Produs de România. Am inventat o firmă, am făcut o simulare pe un laptop, am făcut eticheta, am trimis-o. În nici 20 de minute de când am trimis eticheta, am avut-o lipită pe ladă, cu propunerea unei cantități mari, cu costul transportului, prețul produsului, toate lucrurile negociate. Am dus discuția până la nivelul acela”, a povestit Chesnoiu la Digi24.

Legumele erau, de fapt, produse în Macedonia.

„Suntem o țintă pentru toți cei din jur. E o piață foarte ușor de penetrat, o piață cu potențial mare”, a spus el.

„Sunt țări pentru care agricultura reprezintă o prioritate sau este un interes de stat. Aceste țări vin cu intervenții pentru producători, prin programe de subvenționare pe suprafață cum avem și noi, pentru utilaje, subvenționează și dobânzi bancare. Au și măsuri strict pe produs, cum am avut și noi programul „Tomata”. Toate acestea iau presiunea financiară din grija producătorului și îi permit lui să lucreze relaxat și să-și ducă până la capăt, cu tehnologiile complete până dincolo de recoltare”, a adăugat el.

Chesnoiu a spus că prețurile agreate cu intermediarul din Macedonia variau „între 0,063 și 0,065 pe kilogramul de ardei kapia, în funcție de ambalaj”.

„Dar am cerut și o emblemă pe ladă și au zis că e posibil, și am cerut un ambalaj specific firmei inventate de noi. Bineînțeles că nu am mers mai departe să le trimitem aceea emblemă. 1.300 euro costa transportul până la București, își asumau trecerea vamală. O firmă, se pare care avea experiență cu tranzitul vamal spre România”, a spus fermierul.

El adaugă că sunt țări din afara spațiului comunitar, mari producători agricoli, „care au fixat o țintă pe România, dar aceste țări au și măsuri de comercializare private, măsuri în promovare, ambalare, etichetare, transport”.

„Sunt state care subvenționează cu până la 100% transportul numai în situația exportului. Sunt țări precum Turcia, care au subvenții directe pe preț doar în caz de export, adică stimulează exportul, dar strict pentru UE”, a adăugat el.

Acest lucru îi face să aibă prețuri competitive.

Chesnoiu a mai spus că sunt puține țări ușor de „străpuns” de producători din afara spațiului comunitar.

„Ar trebui un cadru legislativ modificat, foarte bine pus la punct, specialiști bine informați care să comunice cu cei din sectorul vizat. Noi încercăm să comunicăm cu autoritățile, le transmitem asta de mai bine de 1 an și jumătate și nu primim răspuns”, a adăuga el.

Chesnoiu mai spune că Ministerul Agriculturii „este surd la această problemă” și „pune în pericol securitatea alimentară a țării”.

„Ideală ar fi o bună monitorizare a tranzitului vamal, monitorizare care ar trebui să meargă până la comercializare, ca să se asigure trasabilitatea produselor. Nu putem opri importurile, dar consumatorul român e înșelat și asta crește vânzarea lor. Fiecare supermarket lucrează cu firme care asigură produsele în depozit. Tind să cred că supermarketul știa de această practică, dar supermarketul o tolera pentru cantitățile aduse”, a spus el.

Fermierul spune că, în condițiile negociate cu producătorul din Macedonia, ardeiul kapia ajungea la jumătate din prețul producătorilor români.

„E o problemă foarte mare. În această perioadă, produsele astea, care ar trebui să fie pe raft în supermarketuri, au ajuns în piețe. Piețele en gros sunt pline de camioane cu roșii din Turcia, lădițele sunt de Turcia, numai că apar samsarii locali, care vând la tarabe. Cumpără roșia de Turcia și nu trebui să eticheteze individual fiecare ladă. Pun afiș cu roșie de Izbiceni, Matca sau de unde au de unde au certificat de producător pe o arendă de 5 sau 7 ari”, a adăugat el.