Ucraina pregătește cea de-a patra etapă a Operațiunii „Vivaldi”, a declarat miercuri, 30 septembrie, președintele Volodimir Zelenski, după ce a vizitat anterior frontul de la Lîman. Potrivit acestuia, ofensiva a permis recucerirea a 176 de kilometri pătrați de teritoriu, a provocat peste 5.000 de pierderi în rândul forțelor ruse și a oprit înaintarea Moscovei spre spatele liniilor ucrainene din zona Sloviansk-Kramatorsk. Liderul de la Kiev a evidențiat rolul sistemelor robotizate terestre în operațiune, folosite pentru a reduce expunerea militarilor în misiunile de pe front, scrie Kyiv Post.
Planul a fost discutat cu militarii ucraineni la postul de comandă al Corpului 3 Armată, care conduce operațiunea, a anunțat miercuri președintele Volodimir Zelenski.
În primele trei etape, Rusia a suferit peste 5.000 de pierderi în rândul militarilor, iar alți 250 de soldați ruși au fost luați prizonieri, potrivit datelor prezentate de partea ucraineană.
Forțele ucrainene au recucerit, de asemenea, 176 de kilometri pătrați de teritoriu. Potrivit unei analize a Atlantic Council, ofensiva a inversat peste un an de avansuri ale forțelor ruse.
„Forțele de Apărare ale Ucrainei au zădărnicit planurile Rusiei de a pătrunde în spatele zonei Sloviansk-Kramatorsk”, iar situația pe această porțiune a frontului a fost stabilizată, a declarat Zelenski.
Roboți în locul soldaților
Zelenski s-a întâlnit și cu comandanții unităților implicate direct în operațiune și a discutat în detaliu despre nevoile acestora, inclusiv în ceea ce privește artileria și sprijinul financiar pentru militari.
Președintele ucrainean a evidențiat utilizarea sistemelor robotizate terestre drept una dintre principalele lecții ale ofensivei.
„Înlocuirea militarilor noștri cu sisteme robotizate terestre, ori de câte ori este posibil, reprezintă în prezent o direcție extrem de promițătoare”, a declarat Zelenski, adăugând că „în timpul Operațiunii Vivaldi, această componentă a făcut posibilă realizarea unui număr mare de misiuni”.
În aprilie, Zelenski a cerut Forțelor de Apărare ale Ucrainei să crească semnificativ numărul sistemelor robotizate terestre utilizate în 2026, cu scopul de a reduce drastic necesitatea prezenței fizice a soldaților în cele mai periculoase zone ale câmpului de luptă.
Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a adoptat în luna mai o lege care scutește de taxa pe valoarea adăugată tranzacțiile privind furnizarea complexelor robotizate terestre (GRC). Măsura a fost concepută pentru a reduce costurile de achiziție a roboților tereștri și pentru a accelera livrarea acestora către unitățile de pe front.
Până la 9 iunie, armata ucraineană efectuase deja peste 50.000 de misiuni logistice și de evacuare cu ajutorul complexelor robotizate terestre, iar numărul acestora este așteptat să crească semnificativ până la sfârșitul anului, în condițiile în care protejarea vieților militarilor rămâne o prioritate.
Potrivit unei declarații ulterioare a lui Zelenski, acesta s-a întâlnit și cu militari ai Regimentului 21 Separat Kraken de Sisteme fără Pilot, implicat în operațiune.
Discuțiile s-au concentrat asupra extinderii capacităților fără pilot ale armatei, dezvoltării complexelor robotizate terestre, dotării echipajelor și distribuirii așa-numitelor „e-points”, un sistem prin care unitățile primesc puncte pentru rezultatele confirmate pe câmpul de luptă, pe care le pot folosi ulterior pentru a obține drone și alte echipamente.
Zelenski a acordat, de asemenea, distincții militarilor din Regimentul 21, Brigada 125 Separată Mecanizată Grea și Batalionul 25 Separat Antitanc pentru rolul lor în ofensivă.
De ce este atât de importantă operațiunea
Printre obiectivele declarate ale operațiunii se numără respingerea forțelor ruse, contracararea tacticilor de infiltrare ale acestora și întreruperea liniilor de aprovizionare, principala zonă vizată fiind regiunea Donețk.
În 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, Moscova a început să sprijine forțele separatiste din Donbas, care au preluat ulterior controlul asupra unor părți din regiune, inclusiv asupra unor capitale regionale. Potrivit CNN, conflictul din Donbas a continuat timp de aproape opt ani și a provocat aproximativ 14.000 de morți, înainte ca Rusia să îl transforme într-o invazie pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.
La mai bine de un deceniu distanță, regiunea rămâne în centrul obiectivelor de război ale Rusiei.
În timp ce Kremlinul insistă ca Ucraina să cedeze părțile din Donbas aflate încă sub controlul Kievului, ca o condiție pentru încheierea unui acord de pace, Ucraina respinge orice înțelegere care ar presupune renunțarea la teritoriu și suveranitate.
Kievul cere Moscovei să accepte o încetare necondiționată a focului și își îndeamnă aliații să intensifice presiunile asupra Rusiei pentru încheierea războiului.
Săptămâna trecută, 51 de țări au emis o declarație comună în sprijinul Ucrainei și au cerut Rusiei să accepte o încetare necondiționată a focului. Kremlinul a respins până acum astfel de propuneri.
În timpul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, desfășurată săptămâna trecută la New York, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care l-a reprezentat pe președintele Vladimir Putin, a declarat că Rusia nu își va suspenda „operațiunea militară specială” nici măcar pe durata negocierilor. Lavrov a susținut, de asemenea, că Ucraina și-ar fi păstrat granițele din 1991 dacă statele europene nu s-ar fi implicat în ceea ce el a numit „manevre”.
Editor : Ș.A.
